Îl vedeți pe Klaus IOHANNIS premier al României după alegerile prezidențiale?

Petre ROMAN avea  44 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Theodor STOLOJAN avea  48 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Nicolae VĂCĂROIU avea  49 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Victor CIORBEA avea  42 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Radu VASILE avea  56 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Mugur ISĂRESCU avea  50 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Adrian NĂSTASE avea  50 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Călin POPESCU TĂRICEANU avea  52 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Emil BOC avea  42 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Victor PONTA avea  40 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Dacian CIOLOȘ avea  46 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Sorin GRINDEANU avea  43 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Mihai TUDOSE avea  50 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Viorica DĂNCILĂ avea  55 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Ludovic ORBAN avea  57 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Florin CÎȚU avea  48 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Nicolae CIUCĂ avea  57 de ani când a deveni prim-ministru al României 
Marcel CIOLACU avea  56 de ani când a deveni prim-ministru al României
Klaus IOHANNIS ar avea  65 de ani când ar deveni prim-ministru al României, așa cum sunt vehiculate scenarii în societatea românească și ar fi cel mai în vârstă premier la preluarea mandatului. În plus, ar fi primul caz în care de pe prima poziție în ierarhia statului, o persoană ar trece pe poziția a IV-a. Dacă analizăm viața președintelui Klaus IOHANNIS, tot timpul a mers spre o poziție superioară. De la poziția de profesor de școală generală, Klaus IOHANNIS a devenit profesor de liceu, apoi inspector general, apoi primar al Sibiului și după aceea a fost votat în anul 2014 devenind președinte al României, prima poziție în stat. Dacă analizăm faptul că președintele Klaus IOHANNIS a dorit să fie secretar general NATO sau a dorit să ocupe o funcție de top din conducerea UE, poziția de prim-ministru vine în contradicție cu tot ceea ce-l definește pe președintele Klaus IOHANNIS, ceea ce mă îndreptățește să consider că ocuparea de către acesta a poziției de prim-ministru începând cu anul 2025 este doar un scenariu și atât.

Chiar dacă ar fi vorba doar de o rocadă, căci cel numit ca prim-ministru și aici mă refer la Nicolae CIUCĂ, devine președinte, poziția de prim-ministru, al IV-lea om în stat,  nu este deloc comodă, când cu câteva luni în urmă Klaus IOHANNIS, a ocupat prima poziție în stat. Numai prin universități se întâlnesc situații în care prorectori devin decani, când decani devin prodecani, dar eu nu cunosc nicio situație în care un rector a devenit prorector sau decan. Sunt situații care devin imposibile datorită statutului precedent al celui care acceptă un fel de retrogradare, căci așa stau lucrurile când șeful devine subaltern.

(15 iulie 2024)