Dezindustrializarea a contribuit la distrugerea învățământului românesc

Dispariția industriei, cunoscută și sub numele de dezindustrializare, a făcut ca:
- facultăți să nu mai aibă căutare,
- licee industriale să nu mai aibă candidați,
- profesorii să caute să schimbe profilul,
- să dispară meserii,
- să scadă nivelul de calificare al populației.

Toate acestea nu au însemnat și derularea unui proces de înlocuire, ci o destrămare haotică a structurilor, cu derularea de procese descentralizate, bazate pe inițiative individuale, conform cărora fiecare s-a descurcat cum a crezut și cu ce resurse a avut la dispoziție. 

Ritmul procesului de dezindustrializare a fost foarte accelerat, ceea ce a impus creșterea capacității de adaptare a tuturor factorilor, astfel încât fiecare persoană să-și găsească un nou loc de muncă de unde să obțină salariu pentru a-și continua viața. Nu toți cei din învățământ erau tineri să găsească locuri de muncă pe piața muncii, ceea ce a făcut ca mulți dintre cei calificați să plece spre zone unde nivelul lor real de calificare era superior nivelului de calificare cerut de noul job.

Orice s-ar spune, dispariția liceelor industriale de pe marile platforme unde funcționau combinate ale industriei constructoare de mașini, ale industriei chimice, ale industriei siderurgice, a însemnat o mare pierdere pentru învățământul românesc pentru că acolo era:

- o bază materială solidă,

- un corp profesoral cu foarte bună pregătire,

- un flux sigur de forță de muncă proaspăt calificată.

De regulă, când are loc un proces de dezintegrare, nu se pune nimic în loc, lucru care s-a întâmplat și în cazul dezindustrializării. Noile forme de învățământ concentrează specializări care depășesc cu mult necesarul pieței forței de muncă, lucru care se vede din numărul extrem de restrâns al profesioniștilor care activează în meseriile pentru care s-au pregătit. Este adevărat că multe structuri educaționale emit pretenții că realizează specializări pentru domenii mai largi, dar ridicolul abordării se vede din durata de trei ani a studiilor de licență și din numărul foarte mic de ore de curs și de seminar, precum și din caracterul facultativ al prezenței, deși capacitatea fizică de asimilare a creierului uman nu s-a dublat în ultimii 50 de ani pentru a concluziona că profesionalismul este asigurat în noile condiții.




(04 septembrie 2023)