De ce s-a prăbușit învățământul românesc?

Învățământul românesc nu s-a prăbușit că a vrut să se prăbușească și nici că a venit cineva din exterior să-l prăbușească. Sistemul de învățământ românesc s-a prăbușit că societatea românească l-a dorit prăbușit, asemeni unui cadavru asupra căruia hienele s-au năpustit să-l devoreze.

Dorința obținerii de diplome fără acoperire, doar de dragul de a avea diploma care asigură o încadrare pe un post cu studii superioare, care nu are nicio legătură cu ceea ce ar fi trebuit să fie pregătirea teoretică și practică, a fost unul dintre factorii cheie care au contribuit la apariția fabricilor de diplome, concurente serioase ale entităților care acordau diplome în mod corect. Setea oamenilor de a obține cartoanele care le creau șansa apariției în public și obținerea de poziții care nu aveau nicio legătură cu meseria care ar fi trebuit să fie învățată, a consituit factor catalizator al prăbușirii învățământului.

Lipsa de scrupule a oamenilor de a se împopoțona cu titluri academice a făcut ca învățământul să fie sufocat de tot felul de indivizi care-și doreau titluri academice nemuncite, dar care au găsit în învățământ terenul dezvoltării unor astfel de abordări, căci nici cei din mediul academic nu erau niște sfinți, care să se sacrifice pe altarul corectitudinii și al onoarei, din moment ce acolo s-a creat contextul admiterilor unor personaje care din start se dovedeau că nu au nimic cu cerințele obținerii unui titlu academic. Tot acolo s-a dezvoltat climatul clocirii tezelor de doctorat plagiate, căci caracterul lax al criteriilor dar mai ales al consecințelor aproape de laudă a descoperirii de teze plagiate au multiplicat extinderea fenomenului decăderii doctoratului și cu el a învățământului superior, căzut deja în ridicolul absolut.

Unii au vorbit despre forțele obscure din exterior care au dorit prăbușirea învățământului. Clar, această ipoteză trebuie respinsă cu putere și determinare, căci învățământul a fost prăbușit pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, din interiuor, prin eliminarea minumului de exigență care a existat la admiterea profesorilor în învățământ. Este impardonabil să ai o ministreasă la educație, care se mai laudă că este și profesoară de limba română, care să spună pepsiglas în loc de plexiglas. penetrarea în învățământ a persoanelor extrem de slabe pregătite profesional, a determinat ca la clasă orele să aibă un conținut sub-mediocru, iar elevii au speculat această situație și lipsa de respect față de profesori are explicația nu în răutatea elevilor, ci în slaba pregătire a profesorilor care prin modul în care s-au prezentat la clase nu impuneau respect și nici nu meritau respect. La teatru, dacă un solist falsează, i se aruncă cu roșii sau cu ouă clocite. Elevii erau îndreptățiți să aibă o serie de ieșiri care erau ceva mai colorate, din moment ce profesorii care trebuiau să-i învețe, exersau manifestări care nu aveau nicio legătură cu educația.

Toată lumea invocă salariile din învățământ și lipsa investițiilor. este o altă problemă ce trebuie dezbătută separat, că nu este izvorul prăbușirii învățământului.


(03 septembrie 2023)