Oamenii serioși când e de muncă, muncesc, iar când e de distracție se distrează. Ei nu-și arată goliciunile în public și nici nu se bălăcăresc. În copilăria mea nu am văzut bărbați certându-se sau blestemându-se între ei. Mai scăpau ei înjurături, dar nu-și aruncau sudalme ca femeile și nici nu se scărpinau în c-r în mijlocul drumului așa cum femeile își băteau fâfâloancele ca semn de dispreț total pentru dușmance.
Un om serios, așa cum îi știam eu pe meseriașii de pe stada mea era oameni serioși care dacă aveau ceva de făcut, făceau:
- la timp,
- serios,
- temeinic,
- în respect,
- de calitate,
- bine,
ca omul să mai apeleze la ei și a doua oară. Acum lucrurile nu mai sunt cum erau cândva, ci toți fușeresc.
Zugravul fușerește.
Ministrul fușerește.
Profesorul fușerește.
Mecanicul fușerește.
Vânzătorul fușerește.
Ospătarul fușerește.
Patronul fușerește.
Nici nu are cum să fie altfel căci cei ce nu se respectă pe ei, nu vor respecta pe alții. Când totul este pe fugă pentru a face banul pe cât mai puțină muncă, seriozitatea, calitatea, temeinicia, seriozitatea nu mai există. Se merge după regula: fușerește, ia banul și fugi! Nu contează ce rămâne în urmă, căci pseudomeseriașul va găsi pe altul să-l păcălească, să fușerească și să se care în secunda următoare pentru a nu mai fi văzut vreodată, căci pentru el onoarea nu există.
În ultimii 5 ani nu am mai văzut meseriaș care să aibe scule, care să nu-l critice pe cel care a lucrat înaintea lui și care să facă treabă ca și a doua oară să-l chem să-mi rezolve o altă problemă.
(20 februarie 2021)
No comments:
Post a Comment