Toată lumea vorbește despre valori, dar când e vorba să ne uităm în propria ogradă suntem cu mult mai indulgenți și dorim ca acele criterii care sunt foarte bune pentru alții să nu ni se mai aplice și nouă, de teama că nu vom ieși din evaluări neșifonați.
Este bine să acceptăm criterii valorice care au mers și la alții și care sunt corecte.
Am mai spus că media aritmetică nu este criteriu de ierarhizare decât dacă avem de-a face cu colectivități omogene adică:
- notele au fost date de aceiași profesori,
- s-au dat note la aceleași discipline,
- perioadele de notare sunt foarte strânse,
- condițiile de învățământ sunt aceleași.
Nu se compară mere cu pere, așa cum rău fac cei care ierarhizează după medie absolvenți de matematică la Universitate cu absolvenți de conservator și cu absolvenți de la sport, deși toți se prezintă cu medii calculate, acele medii nu sunt comparabile pentru că:
- numărul de ani de studii sunt diferiți,
- disciplinele notate sunt diferite,
- profesorii au fost de fiecare dată alții,
- perioadele de notare sunt altele,
- volumul materiilor diferă.
Este rezonabil ca atunci când se definesc criterii să se spună clar cum se fac măsurătorile și definirile să fie astfel făcute încât să nu apară situații fără ieșire în ierarhizare sau să apară situații în care penibilul este vecin cu grotescul și în niciun caz nu se obține o clasificare după valoare a elementelor dintr-o colectivitate.
Dacă se iau mai multe criterii valorice și se agregă, trebuie spus cu claritate care este ponderea cu care fiecare criteriu valoric intră în nivelul criteriului agregat. Ponderile nu se dau la întâmplare, ci rezultă în urma unui studiu temeinic și a unor ponderi date de experți, astfel încât compensarea să nu ducă la situații absurde.
În general, eu am socotit un indicator agregat IA, definit prin:
IA = 0,4 * min(X,Y)/max(X,Y) + 0,6 * min C,D)/max(C,D)
unde:
X - nivelul de cantitate planificat a se realiza,
Y - nivelul de cantitate efectiv realizat,
C - nivelul de calitate planificat,
D - nivelul de calitate efectiv realizat.
Să presupunem că un muncitor trebuie să pună faianță, X = 10 mp. El pune în realitate 15 mp. Faianța trebuie pusă de nota C = 8 și el o pune de nota D = 6. Indivatorul IA este dat de valorile:
IA = 0,4 * min(10,15)/max(10,15) + 0,6 * min 8,6)/max(8,6) = 0,71
Înseamnă că muncitorul este unul slab.
Dacă un student pentru a-și pregăti examenul are X=14 cursuri de învățat și învață pe toate Y=14, își propune să ia nota C=8 și ia nota D=9, indicatorul IA este:
IA = 0,4 * min(14,14)/max(14,14) + 0,6 * min (8,9)/max(8,9) = 0,93
adică avem de-a face cu un student care muncește și se evaluează destul de bine.
Este important să avem certitudinea că datele primare folosite sunt corect culese, nu sunt afectate de erori și că indicatorii agregați sunt reprezentativi. Nu este rezonabil să comparăm orice și să facem ierarhii fără sens, eșa cum s-a făcut în cazul acelui concurs de televiziune stupid 10 pentru Ro, în care persoane ale momentului, i-au surclasat pe Ștefan cel Mare și pe Mihai Viteazul.
(10 februarie 2021)
No comments:
Post a Comment