Se știe că în lipsa unei legi a vaccinării oamenii au opșiunile lor. Unii sunt pentru a face vaccinuri și le fac, iar alții sunt împotriva vaccinării și sunt extrem de zgomotoși. Ei își fac publică opțiunea de a nu se vaccina, de parcă cineva ar fi obligat să știe ceea ce fac ei.
Acum circulă foarte multă informație despre vaccinuri. Oamenii au posibilitatea să citească, să judece și să opteze. Nici vacciniștii nu trebuie să dea din ei oarece chestii, cum nici antivacciniștii nu trebuie să fie zgomotoși, căci devin enervanți. Eu nu sunt obligat să știu:
- că ei nu se vaccinează,
- care sunt motivele lor,
- ce riscuri își asumă.
În mod normal, cei ce se vaccinează trebuie să semneze un document prin care spun că se vaccinează și acolo să rezulte vaccinurile pe care și le-au administrat. Cei care nu se vaccinează completează și ei documentul bifând că nu se vaccinează. Numai că acceptând că nu se vaccinează fără a avea un motiv întemeiat, dacă fac boala pentru care dacă dacă se vaccinau o evitau, să plătească cheltuielile cu spitalizarea.
În vremurile de demult, când era chestia cu vaccinarea, venea doctorul în școală, vaccina elevii fără niciun comentariu și punct. Probabil nu era bine că se proceda așa în comunism, dar eradicarea unor maladii așa s-a făcut, nu cu târguieli, așa cum se procedează acum. Oamenii trăiesc în colectivități și sunt ființe sociale, deci trebuie făcute compromisuri. Unul dintre compromisuri este acela de a accepta acele măsuri cae să facă din colectivitate una eficientă, adică ferită de boli transmisibile pentru acre vaccinurile și-au dovedit demult eficiența.
(13 februarie 2021)
No comments:
Post a Comment