Noi vorbim despre proiectul de țară. Nu prea știm cu ce se mănâncă și prea mulți îl anunță, fără a apare de cel puțin 20 de ani. Cred că dacă Adrian NĂSTASE ar fi fost președinte în 2004, prin natura sa de tip care alerga după chestii mărețe cu orice chip, ar fi aderat la ideea de a defini un program de țară, căci el avea obsesia de a lăsa în urma lui ceva durabil peste decenii, de ce nu, chiar peste veacuri. Deși învingătorul său a vorbit despre țepele din Piața Victoriei, a sfârșit prin a recunoaște că la plecare în 2014 a lăsat un stat mafiot, chestie care a zis-o cu gurița sa proprietate personală.
Dar să revin la primul proiect de țară, proiectul lui Vlad ȚEPEȘ. El a formulat simplu, proiectul său de țară era să instaureze cinstea în rândul poporului român, deși pe atunci valah era mai corect să zicem. Cum cinstea nu se introducea prin metode de educație a maselor, gen crearea omului nou cum a vrut CEAUȘESCU, Vlad ȚEPEȘ a fost ceva mai practic și a găsit soluția, de a instaura cinstea prin teamă. Soluția sa concretă era că hoții erau trași în țeapă. Proiectul de țară i-a reușit lui Vlad ȚEPEȘ, ceea ce a arătat în istorie că dacă proiectul de țară este:
- foarte clar definit,
- cu fermitate implementat,
- fără excepții,
- bine explicat,
șansele de reușită sunt maxime. Proiectul de țară trebuie să fie un text de cel mult 500 de cuvinte, spus pe înțelesul poporului, iar toată lumea să participe după puteri la implementarea lui, fără excepție.
(15 aprilie 2021)
No comments:
Post a Comment