Industriile școlare privesc:
- producția de manuale pentru elevi, pe bază de profit,
- meditațiile din care se cumpără vile în marile orașe,
- tipărirea de materiale auxiliare care sunt impuse elevilor,
- comercializarea de trollere de cărat manuale și caiete,
- hrană frugală pentru pauze la chioșcuri,
- pază specializată printr-o violență dirijată, funcția crează organul,
- comercializarea de computere și elemente de supraveghere,
- turismul cu elevi pe bază de perioade de vacanță.
Industriile sunt în jurul elevului, dar nu-l privesc pe acesta decât în măsura în care i se pun în cârcă fie manuale stufoase, fie caiete de lucru, fie ghiozdane voluminoase, fie de-ale gurii prin chioșcurile disponibile din. curtea unităților de învățământ.
Deși trebuie vorbit de modernizarea școlii, indistriile nu trebuie să fie dedicate acesteia și trebuie să fie industrii ca oricare altele, iar școala să apeleze la ele așa cum face orice cetățean pe piață, fără a se urmări profituri nesimțite, exact așa cum se face acum prin industria meditațiilor generată artificial de examenele naționale care nu au nicio semnificație în afara aceea de a-i mulțumi pe cei ce dau meditații și pe cei ce fac evaluările, plătiți fiind la teze corectate.
(16 august 2020)
No comments:
Post a Comment