Pentru toate se construiesc modele, deci și pentru a stabili numărul de doctoranzi este posibilă construirea unui model, însă în prealabil este necesar să se facă niște analize și să se construiască un sistem de ipoteze.
În primul rînd, numărul de doctoranzi este un număr întreg.
În al doilea rând, numărul maxim de doctoranzi ce sunt coordonați în același timp, la noi este 8.
În al treilea rând, activitatea de coordonare de doctorat este fixată pentru fiecare coordonator de doctorat, funcție de momentul în care acesta a îndeplinit condițiile.
În al patrulea rând, stagiul doctoral are și el ca lungime o durată minimă și una maximă.
În al cincilea rând ritmul de lucru impus determină lungimea stagiului doctoral.
Trebuie studiat fenomenul așa cum a fost el în timp.
Dacă se consideră activitatea unui număr de N coordonatori de doctorat și activitatea a M doctoranzi se stabilesc:
- durata minimă a unui ciclu de stagiu doctoral, pentru cel mai performant doctorand;
- durata maximă a unui ciclu de stagiu doctoral, pentru cel mai puțin performant doctorand;
- numărul maxim de doctoranzi coordonat de un conducător științific;
- numărul minim de doctoranzi coordonat de un conducător științific;
- durata medie a unui stagiu doctoral;
- legea de repartiție a duratelor pentru un stagiu doctoral;
- rata medie de succes.
Este necesar să existe tot felul de înregistrări de date și acestea există, încât toți indicatorii aceștia să se calculeze cu precizie.
Dacă se știu:
NDO - numărul de doctoranzi care au intrat la momentul T;
NDR - numărul de doctori care au susținut teza în ședință publică la momentul T+3;
rata de succes RS(T) este datăde relația:
RS = NDR / NDO.
Dacă în anul 2012 au fost admiși la doctorat 200 de tineri și până la 1 octombrie au susținut tezele în ședință publică 100, rata de succes RS este de 50% dacă se exprimă procentual.
În ipoteza că un stagiu doctoral nu depășește 5 ani, rata de succes, va lua în considerare NEX, numărul doctoranzilor exmatriculați, rezultând că numărul de doctori NDR = NDO -NEX, și
RS= (NDO - NEX) / NDO.
dacă în anul 2011 s-au înscris 300 de doctoranzi și după 5 ani, adică în 2016 au fost exmatriculați 100 de doctoranzi, deci au susținut tezele 200, rata de succes RS = 66%.
Este interesant de văzut care este numărul de doctoranzi care sunt coordonați de o persoană și cam cum se stabilește acesta.
Se consideră:
A - vârsta la care un profesor devine coordonator științific de doctorat;
B - vârsta când se încheie activitatea de coordonare a doctoranzilor, la cerere sau impusă de lege.
Durata ciclului de coordonare doctorate DCDR, se definește ca fiind:
DCDR = B - A.
Dacă u n profesor începe activitatea de coordonare la 44 de ani și o încheoe la 68 de ani, înseamnă că DCDR = 24 de ani.
Dacă un profesor universitar care a dobândit calitatea de coordonator științific nu dorește să ia doctoranzi, numărul de doctoranzi coordonat de el este 0, adică zero. Înseamnă că limita minimă intervalului IDR, ce definește numărul doctoranzilor coordonați este zero, IDR = [0, Nmax], fiind necesar a se stabili cam care este Nmax, adică numărul maxim de doctoranzi, cam ceea ce ar fi capacitatea de producție a unui utilaj din industrie.
Dacă un coordonator științific are dreptul ca acum să îndrume maximum 8 doctoranzi.
Dacă el ocupă de la început toate locurile.
Dacă totți doctoranzii finalizează.
Dacă durata de coordonare este 24 de ani.
Dacă nu se produc aberații cu doctorate la un an sau sub un an.
În aceste ipoteze:
- numărul de cicluri doctorale traversate de coordonator rezultă din împărțirea duratei de coordonare la durata unui ciclu minim al stagiului doctoral, adică 3 ani, rezultând 8 cicluri;
- în ipoteza stabilită pe cele 8 cicluri, dacă finalizează per ciclu totți cei 8 doctoranzi, rezultă că profesorul coordonator are la final de carieră 64 de doctori cu teze susținute, deci Nmax = 64.
- conducătorul științific nu ocupă toate locurile de la început;
- cei care devin doctoranzi, nu finalizează toși;
- ciclul de traversare al stagiului doctoral se prelungește uneori.
Pornind de la datele reale existente în școala doctorală vor rezulta indicatorii:
Nmineff - număr minim de doctoranzi coorfonași efectiv și care au finalizat de un profesor;
Nmaxeff - număr maxim de doctoranzi coorfonași efectiv și care au finalizat de un profesor;
Neff - număr efectiv de doctoranzi coordonat de un profesor, cu Neff aparținînd intervalului
[Nmineff , Nmaxeff].
Din punctul meu de vedere este importantă rata de succes a unui coordonator științific, dată ca raport între numărul de doctoranzi care au susținut tezele și numarul tuturor celor care au început stagiul doctoral. În cazul meu, numărul celor care au finalizat a fost de 86% pentru că din totalul de 45 de doctoranzi, 39 și-au susținut tezele.
dacă se construiesc niște serii cu coordonatorii, număr de doctoranzi care au finalizat, numărul de doctoranzi înscriși și numărul celor care au finalizat, se vor construi tot felul de modele de regresie care vor permite niște estimări destul de grosiere, dar interesante. Consider ca cu aceleași date dacă se procedează la o analiză de date vor fi stabilite trei submulțimi, dintre care una va fi a coordonatorilor foarte vrednici, o altă grupă a coordonatorilor care lucrează la nivel mediu și cea de a treia grup care se dovedește ceva mai lentă. Excesele trebuie analizate cu atenție că ele dau stagii doctorale suspect de scurte, dar și stagii doctorale anormal de lungi, în ambele cazuri fiind vorba de carențe undeva, eu zic la nivel de coordonator, fie că nu alege bine doctoranzii, fie că-i alege prea bine.
(05 iulie 2016)
No comments:
Post a Comment