Arta de a arunca cu noroi

Există oameni care nu au făcut niciodată nimic în viața lor. Pe unii dintre ei i-am cunoscut. Sunt mulți și sunt coalizați. Ei:

• se pricep la orice;
• au de dat idei pentru orice;
• critică fără deosebire;
• pârăsc oriunde;
• cred că au perfectă dreptate;
• se consideră cei mai cinstiți;
• sunt cei mai fervenți profitori;
• au disponibilitate spre a face rău;
• se vând pe nimic;
• se gudură la oricine îi dă o coajă;
• au numai venin în vorbe;
• sunt umili, ostentativ;
• nu au nicio meserie;
• nu au niciun rezultat al lor;
• sunt paraziți irecuperabili.

Am cunoscut astfel de indivizi care știu:

• să scrie turnătorii;
• să umple rețelele de socializare de zoaie;
• să dea telefoane anonime;
• să șantajeze;
• să arunce cu noroi în dreapta și-n stânga.

Era unul din Focșani, profesor de liceu, un vierme care nu știa decât să vândă în dreapta și-n stânga oricui oferea mai mult tot ce fura de pe unde apuca. Se lăuda cu multe, dar când i-am oderit șansa de a crea el o ofertă de proiect așa cum crede el, să-l realizeze, să-l implementeze și apoi să fie auditat, a dat bir cu fugiții. Ca el sunt nenumărați, căci este cu mult mai ușor să critici și să arunci cu noroi peste tot, adică să împroște cineva cu zoaie este lucrurl cel mai simplu. Șansa mea a fost că am colaborat numai cu persoane de top și nu mi-am amărât viața cu astfel de nenorociți. Ei erau pentru mine expresia a ceea ce este cel mai urât din tot ce au produs sevele acestui popor. Pădure fără uscături nu există. De la acești indivizi a pornit acest proverb superb. Să luăm la bani mărunți pe unii și pe alții și vom vedea că aruncătorii de zoaie de serviciu nu au meserie, nu au realizări, nu au muncit în viața lor ceva o oră. De vină este societatea că-i tolerează și le permite să se manifeste. Dacă ei ar avea onoare nu ar proceda așa. Unor oameni fără onoare n-ai ce să le ceri.

(01 august 2016)