Am scris despre Kay GREENE

Când anul trecut am văzut că marele Kay GREENE a cam fost forțat să se retragă de la concursul Mr. OLIYMPIA deja am crezut că ceva nu înțeleg eu despre cum merg lucrurile la acel nivel înalt al culturismului profesionist. Dar lucrurile sunt foarte simple. Totul are la baă sponsorizarea. Nu există niciun sport în lumea aceasta care să se autofinanțeze. Nici fotbalul nu se autofinanțează,nici boxul nu seautofinanțează, cu atât mai puțin atletismul și să nu mai vorbim de caiac-canoe sau altele asemenea. Deci, clar, nici culturismul nu se autofinanțează, chiar dacă sportivii acesti mai apar în filme la Hollywood, în reclame sau în spectacole demonstrative.

Consider că sponsorii au luat în considerare o serie de aspecte din viața lui Kay GREENE și au apăsat pe frână la început mai puțin, apoi mai apăsat ca în 2015 să apese pedala până la blană. Organizatorii concursului de Mr. OLYMPIA au rezistat eroicși au făcut săracii tot ceea ce au fost în stare, adică, deși era de la distanță cel mai bun, l-au declarat pe Kay GREENE veșnic plasat pe locul al doilea în anii 2012, 2013 și 2014. Era ca în atletism când aleargi de unul singur și ieși pe locul al doilea.

Kay GREENE este în opinia mea un culturist de excepție prin:

• forma pe care o are;
• modul cum se prezintă;
• pozele perfecte;
• noutatea adusă;
• dinamismul exercițiilor.

Fiind foarte bine lucrat, Kay GREENE își știe valoarea și apare pe scenă natural, degajat, calm și sigur pe el își prezintă exercițiile făcând diferențaprin ceea ce arată juriilor. Și în acest an, a participat la câteva competiții și a ras totul, după cum se vede:

• 2016 Arnold Classic – locul 1
• 2016 Arnold Classic Australia – locul 1
• 2016 Arnold Classic Brazil – locul 1.

Se prefigurează din nou un element strategic de neînțeles care să schimbe ierarhia acolo la celebrul concurs de M. OLYMPIA, căci altfel nu văd de ce s-a instalat o tăcere cam peste tot ce înseamnă acele pregătiri în care organizatorii sunt maeștrii de necontestat. Unii nu știu să treacă peste cele cîteva erori făcute de sportiv în timp și aici mă refer la:

• modul în care și-a câștigat existența înainte de a intra în marile competiții și de a avea asigurate veniturile care să-i permită să se antreneze și să participe la competiții costisitoare în sine din punct de vedere financiar, competiții destul de numeroase în fiecare an;
• mica extravaganță cu un grapefruit care a inflamat pe foarte multă lume și despre care cred că iritarea a fost mai ales dată de simplitatea ideii care însă nu le-a venit celor care o comentează pentru a ieși ei în față cu ea; mi-am adus aminte de gestul celor din galați cu imaginea din filmul Titanic, de pe faleza Dunării, în campania de la locale, ideie care le-a venit lor dar care i-a făcut pe mulți să pleznească de invidie;
• spectacolele speciale și mai ales fotografiile care se adresau adultelor și care au rascolit o mulțime de persoane, din varii motive, eu crezând că invidia nu a fost temei la o astfel de abordare în niciun caz, mai ales în colectivități formate din domni.

Se vede că peste aceste trei aspecte nu se trece și este ca și cum nu ne-am urca într-un avion cu reacție care se bazează pe efectul Coandă, doar pentru că acesta este român și sunt prea mulți români care cerșesc în Paris. Sunt nenumărate descoperiri care au fost încununate cu premiul Noberl, deși adevărații descoperitori au fost alții și mă gândesc la insulina lui Paulescu. Așa este și în cazul lui Kay GREENE, căci tot timpul istoria culturismului va spune despre el că în tintervalul 2012 - 2016 a fost cel mai bun din lume. Mulți se vor întreba și vor ridica din umeri așa cum o fac deja când încearcă să-și răspundă cum s-a ajuns ca juriul să dea deciziile neconcludente în 1982 și în 2008 la același concurs de Mr. Olympia. Așa este istoria, crudă cu unii, bună cu alții și vitregă momentan cu Kay GREENE, culturistul cu coadă. Probabil juriilor nu le place de coada lui Kay GREENE chiar dacă este strânsă într-un coc perfect.

(27 iulie 2016)