Oropsiții nu sunt în niciun caz niște persoane vesele, optimiste, cu planuri pe termen lung, pentru că viața le-a servit niște lecții dure. Ei se consideră oropsiți ai sorții, dar de cele mai multe ori cei din jur îi consideră oropsiți.
Dicționarul DEX online arată:
OROPSÍT, -Ă, oropsiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Asuprit, prigonit, urgisit; chinuit. ♦ Sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit. ♦ Lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit. [Var.: (reg.) horopsít, -ă adj.] – V. oropsi.
Omul prigonit este de regulă perceput ca fără apărare, nedreptățit și tocmai calitățile lui de opozant al zilei îl apropie de votanți.
Omul este chinuit de cei din jur și lumea vede cu ochiul liber ce i se întâmplă. Durerea pe care omul o simte, nu se uită niciodată. Toți cei din jur se încruntă și suferă alături de cel oropsit. Tocmai simpatia care se naște în jurul omului oropsit, face ca toți care vin la vot să ofere votul lor acestuia. Oropsitul primește simpatia tuturor, chiar și a celor care îl chinuie, celor care fac tot ce sunt în stare să creeze imaginea cu care respectivul oropsit iese în public.
Unanimitatea oropsitului nu este obținută din mila pe care o arată lumea, votanții, acestuia. Totul se decantează rapid și duce clar spre simpatia spre concretizată prin votul care dezvoltă vertiginos unanimitatea. Ea este darul pe care populația îi oferă celui care își duce cu demnitate statutul de om chinuit. Urgisirea îmbracă forme clare, însoțită de presiuni, de privațiuni, de restricții acces la lucruri foarte simple, uzuale, aspect care schimbă și mai mult poziția omului oropsit. Lumea simte ce i se întâmplă oropsitului, se repliază și toate deciziile se îndreaptă spre acordarea votului pentru acesta.
(19 iulie 2016)
No comments:
Post a Comment