Digitalizarea prezintă riscuri strict dependente de cei care:
- definesc conceptul,
- implementează conceptul,
- folosesc fluxurile ca beneficiari,
- servesc aplicațiile ca executanți.
Este de dorit să se studieze grupurile țintă principale și aici mă refer la cei care dispun de aplicațiile cu baze de date și la cetățenii care accesează aplicațiile pentru a se bucura de avantajele digitalizării. Pornesc de la ipoteza că toți cei implicați în definirea de concepte și strategii sunt de înaltă calitate și nu sunt niște terchea-berchea care ocupă niște scaune, fără să aibă habar cu ce se mănâncă digitalizarea, de unde pleacă și unde trebuie să ajungă.
Riscurile care pândesc procesul de digitalizare sunt numeroase și dimensiunea lor se planifică, dacă cei ce se ocupă de digitalizare sunt persoane inteligente sau sunt lăsate la voia întâmplării, dacă la vârful procesului de digitalizare sunt numai amatori de doi bani.
Există riscul ca funcționarii care gravitează în jurul aplicațiilor de digitalizare să nu-și facă datoria că au fost angajați fără să se evalueze abilitățile lor în legătură cu procesele de digitalizare care presupun conștiinciozitate, ritmicitate, corectitudine și mai ales eficiență.
Există riscul cetățenilor care resping accesarea aplicațiilor informatice, dacă acestea au interfețe greoaie sau dacă aplicațiile nu funcționează ca lumea, în sensul că au timpi de așteptare nepermis de mari și necesită introducerea de informații cu conținut fix de mult prea multe ori sau când bazele de date nu sunt actualizate și există surprize impardonabile, ca de exemplu, schimbarea denumirii unei străzi care este operată în cartea de identitate nu estre operată în baza de date și crează senzația că posesorul CI nu știe unde locuiește.
Există riscul ca facilitățile digitalizării să fie diminuate sever din modul greșit de proiectare a aplicației cu care relaționează cetățeanul, prin aceea că lipsesc funcții de bază, dintre care una este aceea de a certifica primirea fișierelor cu datele necesare, cel puțin din punct de vedere cantitativ, dacă din punct de vedere calitativ este necesară intervenția unui operator uman.
Dacă cei ce se ocupă de digitalizare nu privesc acest proces ca fiind orientat spre cetățean, evident, lucrurile o vor lua razna. Este greșit să fie lăsați operatorii economici sau guvernamentali să tragă spuza pe turta lor și să definească proceduri care au rolul de a-l tortura pe cetățean, în speranța că acesta va abandona lucrul online și va veni la ghișeu, unde măria sa funcționarul corupt îi rezolvă solicitarea dacă.
- definesc conceptul,
- implementează conceptul,
- folosesc fluxurile ca beneficiari,
- servesc aplicațiile ca executanți.
Este de dorit să se studieze grupurile țintă principale și aici mă refer la cei care dispun de aplicațiile cu baze de date și la cetățenii care accesează aplicațiile pentru a se bucura de avantajele digitalizării. Pornesc de la ipoteza că toți cei implicați în definirea de concepte și strategii sunt de înaltă calitate și nu sunt niște terchea-berchea care ocupă niște scaune, fără să aibă habar cu ce se mănâncă digitalizarea, de unde pleacă și unde trebuie să ajungă.
Riscurile care pândesc procesul de digitalizare sunt numeroase și dimensiunea lor se planifică, dacă cei ce se ocupă de digitalizare sunt persoane inteligente sau sunt lăsate la voia întâmplării, dacă la vârful procesului de digitalizare sunt numai amatori de doi bani.
Există riscul ca funcționarii care gravitează în jurul aplicațiilor de digitalizare să nu-și facă datoria că au fost angajați fără să se evalueze abilitățile lor în legătură cu procesele de digitalizare care presupun conștiinciozitate, ritmicitate, corectitudine și mai ales eficiență.
Există riscul cetățenilor care resping accesarea aplicațiilor informatice, dacă acestea au interfețe greoaie sau dacă aplicațiile nu funcționează ca lumea, în sensul că au timpi de așteptare nepermis de mari și necesită introducerea de informații cu conținut fix de mult prea multe ori sau când bazele de date nu sunt actualizate și există surprize impardonabile, ca de exemplu, schimbarea denumirii unei străzi care este operată în cartea de identitate nu estre operată în baza de date și crează senzația că posesorul CI nu știe unde locuiește.
Există riscul ca facilitățile digitalizării să fie diminuate sever din modul greșit de proiectare a aplicației cu care relaționează cetățeanul, prin aceea că lipsesc funcții de bază, dintre care una este aceea de a certifica primirea fișierelor cu datele necesare, cel puțin din punct de vedere cantitativ, dacă din punct de vedere calitativ este necesară intervenția unui operator uman.
Dacă cei ce se ocupă de digitalizare nu privesc acest proces ca fiind orientat spre cetățean, evident, lucrurile o vor lua razna. Este greșit să fie lăsați operatorii economici sau guvernamentali să tragă spuza pe turta lor și să definească proceduri care au rolul de a-l tortura pe cetățean, în speranța că acesta va abandona lucrul online și va veni la ghișeu, unde măria sa funcționarul corupt îi rezolvă solicitarea dacă.
(14 iulie 2022)
No comments:
Post a Comment