Auto-promovarea

Toată lumea așteptă ca altcineva să facă ceea ce ea trebuie să facă, pentru a se promova. Este normal ca fiecare dintre noi, dacă simte nevoia ca lumea să afle de existența sa, să facă un CV cât de câtcomplet din care să rezulte:
- date de identificare,
- educație,
- experiență,
- recunoaștere,
- hobby,
- familie.
Dacă persoana are realizări, va construi un album cu fotografii sau chiar înregistrări cu sunet. Nu trebuie să aștepte cineva ca o altă persoană să vină și să facă în locul său toate acestea. Eu m-am oferit să scriu câteva rânduri despre unul sau despre altul și am fost tratat cu c-r-l ceea ce m-a deranjat, ca și cum aș fi primit o favoare din partea respectivilor.
La noi sunt multe persoane lipsite de cultura auto-promovării și de aceea ne găsim în situația că atunci când căutăm pe Internet câte ceva, nu găsim sau acolo sunt lucruri foarte sumare, chiar nefolositoare. Românii nu fac deosebirea între textul de informare și pamflet și de aceea sunt situații în care apar lucruri nefolositoare, căci pe mine nu mă interesează aspecte subiective, trunchiate, ci autopromovare prin fapte. Eu vreau să știu dacă omul a terminat o școală și nu ce profesor l-a enervat, dacă are un doctorat și care a fost teza, nu piedicile pe care le-a întâmpinat. Eu vreau fotografii semnificative și nu aspecte caricaturale, trunchiate, care nu folosesc la nimic.
Acum când există WIKIPEDIA, când există bloguri gratis, nimeni nu mai trebuie să invoce necunoașterea și absența sa din spațiul virtual. Ignoranța nu este o explicație și nimeni nu trebuie să facă munca celui în cauză. Cine crede că a da un interviu înseamnă a fi plătit, face eroarea vieții sale. Cine crede că este veșnic din punctul de vedere al performanței și al prezenței în zona de interes, greșește. Peste ani și ani nici dracul nu-i va mai pomeni numele și se va mira că este uitat de lume. Toate au explicație, căci pentru a nu fi în conul de  umbră, fiecare trebuie să se pună singur în lumina reflectoarelor.

(27 iulie 2022)