Noi avem un mare defect. Când se schimbă puterea la patru ani, cei ce vin, consideră că înaintașii lor nu au făcut nimic bun, anulează proiecte, abandonează lucrări și o iau ei de la zero. Este în popor o vorbă: o ia ca Maria Tereza, de la zero de fiecare dată. Contextul acolo era altul.
Ceea ce există acum în informatica aplicată, este excepțional, mai ales dacă este funcțional și cetățenii sunt mulțumiți de interacțiunile lor cu aplicațiile aflate în uz curent.
Digitalizarea la nivel național nu presupune aruncarea la coșul de gunoi a ceea ce există, ci reutilizarea masivă din aplicațiile aflate în uz curent a acelor componente absolut necesare și doar efectuarea de mici corecții, de adaptări care să asigure omogenizarea și integrarea.
Cetățeanul nici nu trebuie să observe că s-a produs digitalizarea, ci trebuie doar să perceapă efectele ei benefice. El trebuie să conchidă că înainte pierdea 6 ore pentru a soluționa o problemă, iar acum el rezolvă problema în 10 minute.
Sunt situații în care dezvoltatorul unei aplicații nu a pornit de la premise care să accepte o dinamică a viitorului și atunci, când apar probleme de integrare, de schimbare a interfeței, efortul este ceva mai mare. Uneori în informatică, se zice că în loc să faci mentenanță aplicației, mai bine o construiești de la zero. Această concluzie este corectă dacă aplicația nu a fost construită pentru a fi mentenabilă. Dacă însă, aplicația a fost proiectată pentru a fi mentenabilă, tot ceea ce presupune digitalizarea este privit ca proces de mentenanță și aplicația va fi omogenizată, va fi integrată și se vor prelua componente, fără nicio dificultate.
(29 iulie 2022)
(29 iulie 2022)
No comments:
Post a Comment