CSIE'50 - de la masterat la doctorat

De când mă știu, admiterea la doctorat era o chestie dificilă pentru că:

- presupunea o temă;

- erau criterii de medie;

- conducătorii de doctorat erau puțini;

- cine avea doctorat primea 15% la salariu;

- titlul de doctor însemna ceva;

- promovările erau condiționate de doctorat.

Acum, de când este democrație și când modelele tinerilor au încetat a mai fi valori autentice, ci asistente tv, ființe care poartă genți de mii de euro, tipi care își fac baie în lire sterline, alte specimene cu lanțuri groase de aur pe cefe și mai groase, indivizi cu spoială de cultură, dame bine îmbrăcate și actori care nu știu cine a scris Hora Unirii, evident interesul pentru doctorat a scăzut dramatic.

Acum este de bon ton să spui că n-ai nici bac-ul, dar știi să faci orice, dacă este nevoie. Acum se practică meserii pentru care este nevoie de cel mult 5 minute nu pentru a le deprinde, ci pentru a deveni mare specialist. Fără niciun efort se găsesc sute de leșinați care să ofere diplome false la prețuri de nimic, diplome care se descoperă a fi false numai gând proprietarul lor chiar se închipuie că acel carton ordinar îi furnizează drepturi cu mult peste cele oferite de lege.

Având un curs la anul al II-lea al unui master științific modern, am făcut un sondaj printre cursanți, solicitând fără a mi se specifica numele celui care-mi dă răspunsurile, pentru a nu obține răspunsuri trucate.

Din 44 de studenți la master, 12 studenți și-au manifestat interesul pentru studiile doctorale, iar restul de 32 de studenți au scris că nu doresc să urmeze un stagiu doctoral motivând:

- lipsa de timp;

- preocuparea spre aprofundarea meseriei la locul de muncă;

- inexistența unei motivări concrete;

- efortul foarte mare comparativ cu avantajele folosite;

- nivelul de creativitate impus pentru elaborarea tezei de doctorat;

- limitările impuse de companii în ceea ce privește supracalificarea;

- banalizarea generată de abundența plagiatelor.

Cei care își doresc să continue un stagiu după ce susțin lucrarea de disertație au motivări foarte aplecate, știind exact ce-și propun să realizeze, cât de departe doresc să avanseze în domeniul în care vor face cercetare științifică.  Ideia dominantă este aceea de a aprofunda, de a dezvolta orizontul de cunoaștere, dorința de a obține soluții originale, ideia de a fi diferit de ceilalți și de a depăși propriile limite. Aici, în mai multe cazuri studenții au scris despre necesitatea de a avea modele autentice, alături de care să muncească și stagiul doctoral le dă posibilitatea să lucreze sub coordonarea unor personalități științifice autentice, alături de care să se formeze ca profesioniști adevărați. Alți tineri masteranzi își doresc să devină profesori universitari sau să devină cercetători științifici în laboratoare din universități și consideră că ucenicia din stagiile doctorale le permite atingerea obiectivelor pe care și le-au fixat.

Cu aceeași atenție am citi și mesajele transmise de studenții care au scris că nu doresc să urmeze un stagiu doctoral. Concluzia mea este că mulți dintre aceștia dau dovadă de un gram de scepticism în primul rând din cauza faptului că la cursurile și la seminariile din cei doi ani, colegii mei ar fi trebuit să discute cu acești tineri și săă le explice că orice problemă este sursă de creativitate. Dacă li se înlăturau temerile față de ceea ce înseamnă elaborarea unei teze de doctorat, sunt sigur că raportul ar fi fost invers. Ler-am spus de nenumărate ori: dacă din 100 de oameni 90 merg cu bicicleta, cu siguranță, eu voi fi al 91-lea. Dacă dintr-un milion de oameni, unul singur traversează două masive muntoase pe sârmă, cu certitudine, eu nici măcar nu mă voi gândi să încerc să fac așa ceva, darmite să  o și fac. Uneori am fost convingător, alteori, nu. Cu siguranță știu că pe vremea mea, niciodată:

- nu am avut mai mulți candidați decât locurile la colocviu;

- candidații care au concurat pe locurile scoase de mine, nu-mi erau necunoscuți;

- cineva care s-a zbuciumat să parcurgă stagiul nu a întâmpinat din partea mea dificultăți;

- un doctorand nu a susținut teza dacă ceva oricât de mic nu era pus la punct la perfecție.

Ce vremuri! Oricum, ceea ce știu, este că un stagiu doctoral și un titlu de doctor este asemeni bastonului de mareșal în ranița unui tânăr care dorește să facă orice dorește, care dacă are un vis, oricât de îndrăzneț ar fi, are tot ce trebuie să-l transforme în realitate. 

(21 martie 2017)