Sălile de fitness culturism

Mă plimb prin săli de fitness  și culturism de ani buni și am cuvinte frumoase pentru unele, mai puți pentru o sală din zona pieței Vitan, unde acum este un restaurant și unde un escroc m-a fraierit de vrei 450lei și a fugit dar și cu banii salariaților. Îi știam și numele dar nu vreau să-i fac reclamă. În Ro și dacă-l pomeniști pe unul că este nenorocit, îi faci reclamă și business-ul îi va merge de 100 de ori mai bine că oamenii simt nevoia să și-o ia la geoale necondiționat. În sălile unde am mers după acel nefericit incident am văzut:

• un management bun;
• încercarea de a-i mulțumi oe clienți;
• dorința de a realiza dotare;
• curășenie și respect;
• oameni foarte diferiți care lucrează;
• instructori pricepuți;
• oameni care la început fiind acceptau indicații;
• atmosferă foarte civilizată.

Cu regretele de rigoare, în săli n-am prea văzut antrenându-se3 campioni, pentru că se pare că aceștia preferă numai și numai anumite săli. Am mai văzut când și când unii campioni stând la o cafea, dar nu la antrenamente. Este la SAS GYM Răzvan ARITON, fostl mare campion,  care antrenează niște tineri. Există o explicație la scăderea interesului culturiștilor pentru competiții mai ales de când se manifestă o cvânătoare acerbă a celor care se dopează din toate sporturile. La noi, dar nu numai la noi se construiesc diferite structuri pentru supraveghere și control. În mintea mea, ar trebui ca respectivele structuri să aibă în primul rând componenta de formare și de instruire. După aceea să aibă componenta de verificare și abia ân ultumul rând să apară componenta de constrol și sancționare. La noi se trece drect la control și sancționare. Cândva am avut un student care terminase facultatea cu 6 și un pic, dar având niște pile adecvate nimerise într-o echipă de evaluatori la un program de finanțare. Am văzut atunci o fațetă nebănuită a insului, în sensul că emitea niște pretenții absurde, iar ce evalua el era deja punctat la minimum, deși nu avea dreptate. Noi avem și un proverb în care să nu dai sabie pe mana celui cu puțină minte. Se ve ajunge și la momentul în care cei ce analizează dacă sportivii se dopează, nu vor mai avea sportivi și vorba lui nenea Marx, fenomenul dispare datorită propriei lui dezvoltări. În mintea mea, cred că trebuie:

• făcută lista cu substanțele interzise;
• instruiți sportivii cum să se ferească de substanțele interzise;
• arătate care sunt suplimentele OK;
• arătat cum se face controlul și care sunt sancțiunile;
• discitat în săli ca să nu se facă dopaje acolo;
• dezvoltată o cultură a culturismului curat.

Numai după aceea specialiștii din organizatia care se ocupă de antidoping va trebui să treacă la verificări, la supravegheri și după un interval de grație să treacă la conroale și într-un târziu la sancțiuni. La noi toți dau cu barda. rezultatul este exact pe dos, adică reducerea intensității în ramura de sport până la dispariție. Nu se face altceva decât a cânta în corul celor care distrug și nu construiesc, mai ales că în acest tip de structuri nu sunt deloc sportivi, ci diverse persoane instruite parcă să nu orienteze sportul spre o dezvoltare curată. Amin!

(09 octombrie 2016)