Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barba din stânga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.
Am în față și portrete ale lui Mihai Viteazul, gravuri de epocă și statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, dar și alte statui și toate mă determină să concluzionez că:
- domnitorul ținea barda în mâna stângă;
- domnitorul avea o barbă tunsă foarte îngrijit;
- barba domnitorului nu era atât de mare cât să fâlfâie.
Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barda din stânga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.
Cred că ar trebui să fie luate manuscrisele lui Coșbuc, dacă or mai exista și ar trebui să se revadă dacă nu cumva a fost o eroare de transcriere. Nu mi-l imaginez pe Mihai Viteazul cu o barbă lungă și moale care să se despice în două în goana calului și partea din stânga bărbii să-i fluture-n vânt, cam nefiresc.
(23 octombrie 2016)
No comments:
Post a Comment