Criptomoneda sau șansa ratată de elliberare din sclavia monedei

Cine are un pic de răbdare să studieze faptul că omul este sclavul banilor, va ajunge la concluzia că acesta și-a ratat șansa de a se elibera din sclavie în clipa în care și-a bătut joc de criptomonedă prin alinierea acesteia tot la etalonul aur, în rând cu celelalte valute clasice, care l-au făcut pe om sclavul banilor de-a lungul istoriei lui zbuciumate, în care iluzia valorii l-a călăuzit ca pe un orb printre semenii lui, crezând că-i oferă o țintă aflată mereu în mișcare, niciodată de atins.

Se știe că lumea corporală obișnuită are la bază o serie de principii pe care produsele software nu le au, așa cum produsele software au la bază caracteristici pe care produsele din lumea corporală nu le au. Aici mă voi opri asupra faptului că produsele software au costuri de multiplicare nule, adică dacă avem un produs software, cu  comenzile copy și paste realizăm multiplicarea pe suport a respectivului produs software aproape instantaneu, în timp ce dacă avem un exemplar al unei locomotive, pentru a obține un al doilea exemplar al aceleiași locomotive trebuie să derulăm complet ciclul de fabricație din uzină cu consumuri de materiale, de energie, de timp și de forță de muncă la niveluri apropiate de cele utilizate la realizarea locomotivei precedente.

Informația este altceva. Dacă produsele corporale au uzură fizică și morală, informația nu are uzură fizică, ci doar uzură morală, iar produsele software ca exponente de bază din zona informației, nu au uzură fizică, ci doar uzură morală, ceea ce le deosebește de locomotive, de pantofi sau de orice alte produse corporale de natură materială, ca să zic așa.

Mă așteptam ca omenirea să folosească aceste proprietăți fundamentale ale produselor software pentru a schimba paradigma valorii și o dată cu ea, de a schimba prin criptomonedă întreaga filosofie de viață a ierarhizării criteriilor, obiectivelor, ierarhiilor existenței sale, prin eliberarea de sclavia banilor care se raportează la etalonul aur, care este considerat în mod artificial valoare în sine, doar pentru că este limitat cantitativ și că nu are uzură fizică. Faptul că oamenii au manifestat o grabă nejustificată în a crea criptomoneda și a o alinia cu celelalte monede integrând-o pur și simplu mecanic drept element speculativ, pentru profituri de conversie pe o nouă piață paralelă a creat doar iluzia unei noutăți, dar a fost ratată șansa istorică de a-l elibera pe om de sclavia banilor clasici, unde valoarea este ceva relativ, care nu are nicio legătură cu performanța pură a creației, ci cu treburile lumești care-l definesc pe omul incisiv care acționează în forță încălcând cel puțin trei din cele zece porunci. dacă se mai aștepta un pic, s-ar fi găsit un nou etalon superior aurului, ar fi fost definită criptomoneda ca fiind cu totul altceva, iar ideea de valoare ar fi căpătat o cu totul altă semnificație, reprezentând acel salt calitativ pe care Internetul l-a adus în viața oamenilor, ca modificare radicală a structurii balanței de timp, bazată pe minimizarea așteptărilor și pe maximizarea calității proceselor decizionale, pentru care moneda clasică reprezintă marele regres.



(16 decembrie 2023)