Arta de a tăcea

Îmi aduc aminte de o actriță care a venit în vremea când eram elev de liceu să ne pregătească să jucăm piesa Nota zero la purtare de Virgil STOENESCU. Ea ne-a zis că sunt actori care vorbesc 3/4 din timpul unei piese de teatru și lumea îi uită a doua zi, dar sunt actori care intră în scenă și nu spun nimic, iar tăcerea lor este memorabilă și lumea își aduce aminte de ei ani de-a rândul. De fiecare dată mâ gândesc la spusele ac elei actrițe care se numea Ileana ZĂRNESCU, dar mă gândesc și la proverbul cu dacă tăceai, filosof rămâneai și de fiecare dată când trebuie să spun ceva, cântăresc dacă nu este mai bine să tac sau mă gândesc la alții care vorbind au făcut erori grave și era cu mult mai înțelept dacă tăceau.
Consider că există arta de a tăcea. Este arta de a n u spune nimic. Dar există și arta de a face pauze ceva mai lungi, bine dozate, pentru a accentua ceea ce urmează să fie spus.

Îmi aduc aminte că era o persoană care avea ceva de spus mereu și când trebuia, dar mai ales, atunci când nu trebuia. A iritat pe toată lumea cu spusele sale și toți o așteptau pe respectiva persoană la cotitură. A venit și momentul. Eu am văzut cum mulți își luau notițe sau reciteau notițe. După ce persoana a terminat să spună ceea ce avusese de spus, am văzut cum cei pe care îi lovise cu vorbe grele de-a lungul timpului, s-au năpustit cu întrebări dure și cu comentarii acide supta persoanei, iar aceasta a încercat să țină piept, dar nefiind perfectă, argumentele celorlalți au copleșit-o și a înfundat-o în chestiuni la care se vedea clar că nu este în stare să le facă față. Eu conduceam nu ședința, ci ostilităților, da luat prin surprindere, am tăcut și am tăcut și am tăcut. La un moment dat, o distinsă doamnă mi-a zis să pun capăt acestui spectacol absurd. Am luat cuvântul, căci îmi permiteam de pe poziția celui care conducea acea ședință și am îndulcit starea de spirit. Respectiva persoană a venit la sfârșit să-mi mulțumească. Și de această dată am tăcut. Nu știu ce a înțeles persoana, dar știu sigur că foarte mulți au apreciat tăcerile mele ca fiind o lecție pentru toți cei care se cred veșnic pe cai mari.

Am mai tăcut și cu o altă ocazie, când o persoană m-a jignit într-un mod grosolan și gratuit, iar costurile nu i-au fost deloc mici, pentru că oamenii trebuie să învețe tot timpul că există și indivizi care când te urci în capul lor să-ți faci nevoile, nu vor spune niciodată că se simt excelent. Eu sunt unul dintre aceștia și pentru confortul meu lumea trebuie să știe acest lucru.



(21 decembrie 2023)