Se zice că în știință este deosebit de important să verificăm ceea ce scoatem pe gură, să validăm rezultatele, căci altfel nu se exclud erorile, dar nici să batem câmpii în mod gratuit.
Toată lumea folosește indicatorul statistic numit media aritmetică, cu atâta lejeritate, încât se ajunge uneori la situații de-a dreptul aberante, pentru că statistica zice că media aritmetică este reprezentativă dacă se calculează pentru indivizii unei colectivități omogene. Dacă eu am mâncat trei pui și tu nu ai mâncat niciunul, rezultă aiurea că noi amândoi am mâncat în medie doi pui, ceea ce este aberant căci am calculat o medie aritmetică pe o colectivitate neomogenă și nereprezentativă. Media aritmetică este reprezentativă dacă vorbim de elevul Gigel căruia îi calculăm media la matematică, medie formată din vreo 7 note, date de același profesor, iar Gigel a avut tot trimestrul condiții propice să învețe la amtematică.
Să mergem mai departe. În elaborarea modelelor de prognozare pentru estimarea coeficienților se folosește metoda celor mai mici pătrate. Această metodă, zice econometria, este corect folosită dacă și numai dacă sunt îndeplinite trei condiții și anume:
- heteroscedasticitatea,
- medie zero și dispersie 1 la erori,
- independența variabilelor.
În realitate, nimeni nu-și bate capul cu verificarea acestor condiții și lumea trece la efectua estimări de coeficienți folosind metoda, ca și cum condițiile ar fi în mod fatal îndeplinite.
Nici nu vreau să mâ gândesc câte gafe s-au făcut pentru faptul că doar în aceste două cazuri nu s-au făcut nici cei mai mici pași pentru a vedea dacă ceea ce se folosește este bun sau nu. Statistica este plină de teste și de necesitatea de a le folosi pentru a avea impresia că nu greșim prostește, dar suntem prea plini de noi ca să mai aplicăm teste la rezultate pe care noi le credem infailibile, mai ales din dorința de a le da peste nas adversarilor care oricum sunt mult mai ignoranți decât noi.
(12 decembrie 2023)
(12 decembrie 2023)
No comments:
Post a Comment