Democrația de război

Ceea ce se întâmplă în lumea modernă arată că există abordări foarte nuanțate în ceea ce privește existența și dezvoltarea democrației în contextul conflictelor armate.
Democrația presupune partide cu diferite platforme și ideologii.

Democrația presupune viață parlamentară intensă.
Democrația presupune alegeri libere.

Democrația presupune manifestări culturale extrem de diverse.
Democrația presupune libertatea cuvântului.

Democrația presupune existența presei libere.
Democrația presupune respectarea drepturilor omului.
Democrația presupune aplicarea legii, căci cetățenii sunt egali în fața legii.

Dacă într-un stat democratic este instituită starea de război, democrația de război are o cu totul altă față decât democrația de pe timp de pace. Se vorbește despre restrângerea temporară a unor drepturi, despre amânarea alegerilor, despre cooptarea partidelor într-un guvern de uniune națională și despre orientarea economiei pentru a satisface cerințele frontului. Deși nu se vorbește explicit, mass-media își va orienta mesajele spre a reflecta cerințele specifice propagandei pe timp de război, astfel încât cetățenii să primească doar mesajele oficiale, sursele independente scăzând sever ca pondere, ca intensitate și mai ales ca putere de penetrare în rândul maselor de cetățeni. Vectorii de opinie cei mai puternici reflectă prin conținutul lor din rețelele de socializare, din mass-media, poziția oficială a statului, caracterul mobilizator fiind dominant, căci deciziile și acțiunile pe care le întreprinde armata pe front marchează succesele evidente înregistrate și cel mult unele rămâneri pe poziții sau pierderi vremelnice a pozițiilor, dar puterea mesajelor vizează abordarea tonică a acțiunilor întreprinse, în care cuvântul succes este obligatoriu prezent, iar vocea care răspândește mesajul este una gravă, hotărâtă, răspicată și semnificativă.

Se spune că o poză este mai valoroasă decât 1.000 de cuvinte și propagandiștii știu acest lucru, iar misiunea lor pe timp de război este cu atât mai grea, căci poza nu mai este pur și simplu o poză, ci este un mesaj, care dacă este bine aleasă are un impact deosebit de puternic. Să rememorăm momentul din primăvara anului 1993 cât ziarele din lumea întreagă au prezentat un soldat din forțele de pace din fosta Iugaslavie, ținând în brațe un copil abia salvat din mâinile dușmanului nemilos. Impactul produs a fost devastator pentru soldații care reprezentau dușmanul, iar opinia publică l-a condamnat energic pe dușman.


(17 octombrie 2023)