Capitalismul sălbatic din spațiul mioritic a adus printre altele și concurența de tip primitiv, care s-a dezlănțuit până și în mediul academic. Așa se explică apariția de facultăți similare la mai toate universitățile, știut fiind faptul că materia primă, adică numărul candidaților este același. Atractivitatea facultăților este dată prin ofertele anunțate sub forma programelor educaționale, dar mai ales prin cele subînțelese și aici mă refer la gradul de dificultate în ceea ce privește promovabilitatea și la promisiunile legate de capacitatea pieței de forță de muncă de a asimila absolvenții.
Procesul prin care se multiplică facultăți sau secții în diferitele universități este unul simplu, bazat pe caracterul inspirațional de preluare a planurilor de învățământ și pe racolarea de cadre didactice de la facultățile concurente pentru a preda atât timp cât este necesar să se formeze cadrele didactice proprii, condițiile materiale asigurate mercenarilor fiind pe măsură, așa cum s-a întâmplat în ultimul deceniu al secolului trecut când universități nou create peste tot în țară s-au folosit de cadre didactice din universitățile vechi, dornice de a-și rotunji substanțial veniturile, deși universitățile-mamă interziceau astfel de colaborări.
Credeam că lucrurile devin tot mai interesante atât timp cât numărul candidaților este în scădere datorită:
- sporului natural negativ,
- plecărilor la muncă în străinătate,
- joburilor bine plătite care nu presupun studii universitare,
- limitărilor pe care le au absolvenții de facultate pe piața muncii,
- apariției ofertelor de la universități din UE cu condiții avantajoase.
Concurența care apare devine și mai intensă pe fondul transparenței excesive pe care o generează portalurile academice, care pentru a deveni și mai atractive au tendința de a include elemente care nu au rolul să crească nici exigența, nici efortul de instruire din toate părțile. Stă mărturie eliminarea examenelor de admitere, mergându-se pe principiul că mărul stricat reușește performanța să strice și merele sănătoase din coș, ceea ce s-a și întâmplat deja când învățământul de stat a eliminat admiterea care nu exista în universitățile particulare din start. Semnalul dat de interesul scăzut pentru a urma studii universitare este dat de mulți parametri dintre care unii sunt de luat în seamă, din moment ce migranții poposesc și în spațiul mioritic pentru joburi de slabă calificare deocamdată și am scris deocamdată, căci dacă acum 10 ani nu se punea problema acceptării de migranți, nu se exclude posibilitatea ca joburi destinate celor cu studii superioare să fie ocupate de alții, nu de vajnicii locuitori nativi ai spațiului carpato-danubiano-pontic. Singura cale de a redresa tendința care se manifestă constă în controlul mai atent al celor care avizează înființarea de facultăți și acordarea de titluri academice, în problema numită inflație, căci inflația de facultăți și de super-cadre didactice artificial dezvoltată este izvorul nenatural al concurenței neloaiale, bazată pe scăderea exigenței și pe decalificarea și deprofesionalizarea absolvenților.
(29 octombrie 2023)
No comments:
Post a Comment