Loviturile nucleare

Nimeni nu se aștepta la ceea ce s-a întâmplat în zilele de 6 august 1945 cu orașul Hiroșima și cu 9 august cu orașul Nagasaki. În acele zile au fost aruncate două bombe atomice care au ucis peste 160.000 de oameni și au rănit alte câteva sute de mii, iar efectele acelor bombe au fost pe termen extrem de lung.

Hiroșima era în 1945 un oraș cu o populație de 345.000 locuitori, iar numărul decedaților datorită exploziei sau datorită radiațiilor a depășit cu mult 100.000 de oameni.

Populația orașului Nagasaki era în 1945 de 263.000 de locuitori, și bomba atomică a ucis în jur de 59.000 de oameni.

Distanța dintre Tokyo și Hiroșima este de 676 km.

Distanța dintre Nagasaki și Tokyo este de 961 km.

Distanța dintre Hiroșima și Nagasaki este de 299 km.

Nimic nu a fost întâmplător în decizia luată cu mult înainte de 6 și 9 august, căci se urmărea un anumit obiectiv: capitularea Japoniei.

Uneori se aud voci de dincolo de Urali despre lovituri nucleare. Omenirea nu a dezvoltat armele nucleare doar în laboratoare, ci le-a experimentat care pe unde a avut ocazia, pentru a nu produce efecte catastrofale și pentru a menține secretul rezultatelor. În acest context, trebuie acceptat că există vectori de opinie și nimeni nu deschide gura în spațiul rusesc doar că i se năzare lui și că îl ia gura pe dinainte sau vorbește gura fără el sau că vrea să se afle în treabă, ca pe Dâmbovița. Influencerii știu exact ce au de făcut și se manifestă ca atare, cu măsură și la momentul potrivit.

Îmi aduc aminte că acum mulți ani, un stăpân a două miliarde și ceva de suflete se întreba:

- Și acum ce facem?

Începutul războiului ruso-ucrainean nu a fost o mare problemă ca soluție, dar terminarea războiului este o mare problemă, căci o parte vrea capitulare și cealaltă parte vrea victorie. Nu întâmplător am făcut referire la 6 și 9 august 1945. Nu întâmplător am dat și distanțe. Nu întâmplător am dat și cifre. Nu întâmplător zumzăie unii despre lovituri nucleare. Ei le văd ca singura soluție a capitulării. În momentul de față forțele beligerante au terminat tatonarea, sunt spre finalul luptelor de uzură. Sunt sigur că pe tabla de șah a fiecăruia se află cel puțin cinci mutări în avans și a juca ultima carte nu există pentru niciuna dintre părți. Dar o parte, are asul în mânecă și Europa știe acest lucru. Se zice că istoria se repetă. 15 august nu este numai Sfânta Maria Mică, este cu mult mai mult și lecția de istorie merită să fie recitită.




(19 iunie 2022)