CTP este un on folosit de unii și de alții după cum au iei interesele. A făcut el el ce a făcut și a scris articole demolatoare la adresa celor ce se ocupau de gimnastica de marea performanță de am ajuns de sportivele noastre sunt prăbușite total nevenind cu nicio medalie. În mintea lui, performanța nu înseamnă muncă, muncă și iar muncă, ci democrație, antrenamente opționale. El singur se considera o voce. Avea și audiență cât timp jurnalul său servea interese oarecare sau oculte. Apoi, totul s-a dus de râpă că lumea nu dă banii să citească pamfletele CTP-ului.
L-am văzut în vremurile lui bune când în duelurile prezidențiale venea el, așa zglobiu cu o întrebare către un candidat, care-i ridica la fileu un răspuns drăguț, dar și cu o întrebare care-l demola pe cel pe care el avea ordin să-l încurce.
Îmi amintec cum un CVT, pamfletar, poet și șef de partid îl terfelea. Mi se făcea milă, căci CTP nu merita nimic din zicerile CVT-ului. Eu l-am apreciat pe CTP când scria editoriale inteligente. Acum el este un jurnalist de serviciu, căruia i se dă telefon, i se pun întrebări, iar răspunsurile sunt predictibile, căci tocmai de aceea i se dă telefon. Nimeni nu cheamă pe nimeni ca să fie pălmuit pe timpul, cu banii și cu stăpânii săi la putere.
(16 iulie 2018)
No comments:
Post a Comment