Edward IORDĂNESCU sau Edy IORDĂNESCU, este un bărbat de 44 ani, care e pe drumul sigur al ruinării carierei de antrenor. Fără a avea în spate un trecut glorios de antrenor de fotbal, acest Edward IORDĂNESCU, fiul celebrului Anghel IORDĂNESCU, s-a băgat într-o chestie care pute de la un kilometru: a devenit antrenorul echipei naționale de fotbal aRomâniei, când aceasta este în picaj liber pe tobogan.
Edward IORDĂNESCU a venit la cârma echipei naționale într-un moment critic.
Lipsit de experiență și de notorietate, Edward IORDĂNESCU nu are cum să facă din c-c-t bici și să mai și pleznească.
Rezultatele obținute în cele câteva săptămâni de stat la cârma naționalei de fotbal sunt o calamitate pentru că:
- timpul a fost foarte scurt,
- nu a operat schimbări,
- nu a venit cu schimbări radicale de tactică,
- nu joacă el însuși pe teren.
Edward IORDĂNESCU m-a dezamăgit pentru că:
- s-a crezut zmeu,
- s-a băgat în gura lupului fără să fie forțat,
- a făcut calcule greșite,
- nu are calități de erou excepțional.
Fiind un om normal, adică modest, mai precis, nu are cum să vină cu idei geniale care să aducă salturi calitative atât de spectaculoase la o echipă epuizată din toate punctele de vedere, încât și aceasta să se transforme miraculos peste noapte și să devină din mârțoagă, un bidiviu pur sânge care să sară peste șapte văi și să ajungă exact acolo unde fanii fotbalului românesc visează să fie echipa națională. De aceea m-a dezamăgit Edward IORDĂNESCU, că nu a avut simțul realității când a zis DA, celor care aveau nevoie de carne de tun, căci ei au pozițiile asigurate pe 1.000 de ani. El nu și-a dat seama că geniul nu se transmite de la tată la fiu, căci vorba unui savant genial, copiii nu se fac cu capul cu care geniul crează, ci cu celălalt cap și nimeni nu trebuie să se aștepte la aceleași rezultate.
Edward IORDĂNESCU a venit la cârma echipei naționale într-un moment critic.
Lipsit de experiență și de notorietate, Edward IORDĂNESCU nu are cum să facă din c-c-t bici și să mai și pleznească.
Rezultatele obținute în cele câteva săptămâni de stat la cârma naționalei de fotbal sunt o calamitate pentru că:
- timpul a fost foarte scurt,
- nu a operat schimbări,
- nu a venit cu schimbări radicale de tactică,
- nu joacă el însuși pe teren.
Edward IORDĂNESCU m-a dezamăgit pentru că:
- s-a crezut zmeu,
- s-a băgat în gura lupului fără să fie forțat,
- a făcut calcule greșite,
- nu are calități de erou excepțional.
Fiind un om normal, adică modest, mai precis, nu are cum să vină cu idei geniale care să aducă salturi calitative atât de spectaculoase la o echipă epuizată din toate punctele de vedere, încât și aceasta să se transforme miraculos peste noapte și să devină din mârțoagă, un bidiviu pur sânge care să sară peste șapte văi și să ajungă exact acolo unde fanii fotbalului românesc visează să fie echipa națională. De aceea m-a dezamăgit Edward IORDĂNESCU, că nu a avut simțul realității când a zis DA, celor care aveau nevoie de carne de tun, căci ei au pozițiile asigurate pe 1.000 de ani. El nu și-a dat seama că geniul nu se transmite de la tată la fiu, căci vorba unui savant genial, copiii nu se fac cu capul cu care geniul crează, ci cu celălalt cap și nimeni nu trebuie să se aștepte la aceleași rezultate.
(16 iunie 2022)
No comments:
Post a Comment