Dumitru FĂRCAȘ

Am avut ocazia să merg spre Cluj la un doctorat în același vagon cu cușete de dormit în care era marele Dumitru FĂRCAȘ. Probabil la insistențele cuiva el a cântat la taragot în miez de noapte vreo două melodii. Eu am ascultat de nenumărate ori pe Dumitru FĂRCAȘ cântând la taragol. L-am auzit pe Dumitru FĂRCAȘ recitând versuri frumoase. L-am ascultat pe Dumitru FĂRCAȘ cântând și din gură. Dumnezeu i-a dat acestui om totul. I-a dat forță. I-a dat talent. I-a dat răbdare. I-a dat înțelepciune. Dumitru FĂRCAȘ nu cântă la taragot, el vorbește la taragot. Nu trebuie cuvinte, căci taragotul său spune cuvintele pe melodii. Cu taragotul său Dumitru FĂRCAȘ trăieste toate sentimentele pământului. Se veselește sau plânge sau povestește. Tot ceea ce el a cântat s-a transformat în repere și va fi foarte greu să mai vină cineva cu un alt stil, cu o altă profunzime a cânta la taragot. Fără să exagerez, am ajuns la performanța că dintre mai multe melodii interpretate la taragot, recunosc imediat ceea ce este al lui Dumitru FĂRCAȘ, căci el este unic.
Cândva m-am întristat aflând că cineva i-a furat taragotul. Hoțul i l-a returnat. Mi-ar fi părut rău.

(02 iunie 2018)