Comparații cantitative în culturism

Orice s-ar spune, în culturism sportivii se compară între ei înainte de a ajunge în fața juriilor la concursuri. Pe baza imaginilor care se obțin de pe internet, de pe coperțile de reviste sau din sală se fac astfel de comparații, Este vorba de a face comparații de ordin calitativ care se concretizează sub formă de concluzii precum:

• sportivul X este mai înalt; sportivul X
• sportivul X are brațele mai dezvoltate decât picioarele;
• sportivul X are un spate foarte bine lucrat;
• sportivul X are abdomenul lucrat;
• sportivul X are gambe perfecte;
• sportivul X are bicepșii masivi;
• sportivul X are deltoizii foarte bine dezvoltați;
• sportivul X are o simetrie perfectă;
• sportivul X nu a lucrat toate categoriile de mușchi;
• sportivul X are o vascularizare extraordinară.

Pe internet circulă nenumărate metode de a face comparații de ordin cantitativ între culturiști, dar toate trebuie luate cu avantajele și cu dezavantajele lor, căci ceea ce este frumos pentru cineva, nu este atât de interesant pentr altcineva.

Compararea cu un model ideal, presupune identificarea coeficienților considerați ideali, care dau raportul între diferite elemente măsurate ale corpului uman și circumferința încheieturii mâinii stângi, considerată ca fiind cea care nu se schimbă prea mult în timp.

Iau cazul meu:

• înălțimea mea este 175cm;
• circumferința încheieturii mâinii stângi este 21cm;
• raportul R1 = 175 / 21 = 8,33
• circumferința brațului meu este 44cm;
• raportul R2 = 42 / 21 = 2.

În același fel se calculează rapoartele R3, R4, R5, ... pentru tot ce se măsoară la corpul unui culturist, folosind circumferințele și lungimea circumferinței încheieturii brațului stâng. Pe internet se află tabele cu aceste rapoarte considerateideale și fiecare sportiv nu are altceva de făcut decât să construiască un tabel cu acei coeficienți și coeficienții care rezultă din măsurătorile lui. Va compara ceea ce se găsește pe cele două coloane și va vedea cât de diferite sunt coeficienții lui de cei ideali. Dacă în tabel R2 = 2,5 și măsurătorile efective arată R2 = 2, sportivul mai are de lucrat să crească în curcumferință. Dacă R2 =2,5 ideal, iar sportivul are R2 = 2,2 înseamnă că are un biceps peste nivelul ideal și rămâne la latitudinea sa dacă dorește să scadă sau nu. Sportivul care își alege un idol și dacă are măsurătorile acestuia, inclusiv măsura circumferinței de la mâna stângă, va calcula rapoartele pentru idolul său și tot timpul se va compara cu acesta.

Stabilirea distanței dintre un sportiv și un culturist considerat reper în activitatea respectivului sportiv. În acest sens se calculează un indicator de forma:

I = min{a,b} / max{a,b}

unde:

a - nivelul unei caracteristici măsurate la reperul identificat;

b - nivelul măsurat al caracteristicii sportivului;

min - funcția de alegere a elementului minim;

max - funcția de alegere a elementului maxim.

În cazul în care iau în considerare un sportiv reper X care are înălțimea de 178cm și eu am înălțimea 175, indicatorul calculat este:

I =  min{178, 175} / max{178, 175} = 175 / 178 = 0,98.

În cazul în care sportivul are circumferința brațului 42cm, iar sportivul reper al său are aceeași circumferință de 48cm, raportul calculat este:

I =  min{48, 42} / max{48, 42} = 42 / 48 = 0,87.

Cu cât valoarea indicatorului este mai apropiată de 1, cu atât sportivul este mai apropiat ca performanță de modelul său. Cu cât valoarea indicatorului se depărtează de 1 și sportivul se departează de modelul său ca performanță.

Există posibilitatea de a calcula indicatori agregați ca medii aritmetice sau medii geometrice și se obține o cât de cât imagine asupra diferențelor dintre sportiv și reperul său. Nimic nu este perfect, deci nici indicatorul agregat pentru că păcătuiește prin caracterul său compenastoriu, adică atunci când o caracteristică îl dezavantajează și are o diferență mare față de reper, acest neajuns este compensat printr-o altă caracteristică avantajoasă.

Nu există niciun indicator perfect și de aceea ne vom mulțumi cu ceea ce avem. Important este ca acești indicatori, oricare ar fi ei să fie corect calculați.

Atunci când vom dispune de suficiente date cantitative dar și de aprecieri calitattive, folosind un algoritm din domeniul de DATA ANALISYS se vor pune în corespondență intervale pentru calificative și în final va crește nivelul de obiectivitate a juriilor din competițiile de culturism, ganartându-se corectotudinea în zona comparării din punct de vedere cantitativ

(03 august 2016)