Mergând cu autobuzul am auzit elevi spunând:
- proful de mate ne-a dat la toți nota doi;
- am avut de rezolvat 50 de probleme pentru azi;
- nu știu foarte bine rezumatul de azi de la istorie;
- n-am făcut nicio temă de vacanță;
- diriga este o proastă;
- proful de mate nu știe nimic;
- toată clasa a copiat la teză;
- mi-a dat doi, dar se aranjează.
Supraîncărcarea cu materie este apanajul celor care nu știu să predea și vor să impresioneze nu prin calitate, ci prin cantitate.
Voi povesti câteva scene trăite de mine ca președinte de BAC.
Scena întâia:
locul: Liceul de Chimie din Rm. Vîlcea
examenul: Economie Politică
eroina: o elevă care avea să trateze ceva despre șomaj.
Diavolul, căci altceva nu a fost, m-a îndemnat s-o întreb pe copilă daqcă ea a văzut un șomer în viața ei, știut fiind faptul ca orașul Rm. Vîlcea colcăia de șomeri după închiderea Combinatului Chimic.
Întrebarea era nevinovată, mai ales că ea răspunsese exceptional la subiect. S-a blocat. Știa numai un rezumat. ea nu gândea, ci ca un actor care-și știe rolul, a recitat un text. Așa e tot învățământul de azi. Dictare, memorare și recitare, gândirea , creativitatea sunt pe planul șapte.
Scena a doua:
locul: Liceul Agricol din Fierbinți
examenul: Limba Română
eroul: un bărbat matur care fusese în garda personală a lui...
Ca să evit o situație dezastruasă am solicitat ca elevii să învete și să recite o poezie, alta decât Cățeluș cu părul creț. Eroul a venit, a recitat și după examen mi-a zis ca în doisprezece ani de școală, a fost prima dată când a fost pus și el să învețe vreodată ceva.
Scena a treia:
locul: Liceul de alimentație din Călărași (denumirea este aproximativă dar știu că pregăteau și
cofetari)
eroul: un elev bun
examenul: Limba Română.
Elevul vorbea despre balada Miorița și vorbea magistral.
L-am întrebat dacă a citit balada. Nu o citise dar vorbea superb despre cele cinci mituri. I se dăduse un rezumat, el îl memorase și îl recitea. Drama era altundeva și anume, la profesoara examinatoare care sorbea zicerile elevului, ceea ce însemna că asemeni sufleurului de pe scenă, ea îl urmărea pe actor să vadă dacă nu se abate de la textul original.
Mai există și alte scene de acre mă voi ocupa cu altă ocazie.
este important să se depășească acestă situașie dezastruaosă în care profesorul recită, elevul recită, iar părinții urmăresc dacp fiii sau fiicele lor au învățat foarte bine rolurile.
(19 februarie 2016)
No comments:
Post a Comment