Alegerea RECTORULUI în Academia de Studii Economice

Academia de Studii Economice este una dintre marile instituții de învâțământ superior din republica România. Cu o istorie de peste 100 de ani, fiind înființată prin Decret Regal în data de 6 Aprilie 1913 de către Regele Carol I.
Istoria acestei mari instituții de învățământ superior este consemnată în volumul omagial apărut în anul 2013 în Editura ASE.
În istoria seculară, Academia de Studii Economice a avut mai mulți rectori, fiecăruia fiindu-i rezervat un loc în rotonda ASE sub forma unui tablou realizat în ulei de unul dintre pictorii postretiști recunoscuți din țara noastră.
De la începuturi și până în prezent rectorii acestei instituții au fost personalități deosebite, a cărăr recunoaștere a fost dată de mediul academic, după cum urmează:
Anton Davidoglu
Eugen Ludwig
Stanislas Cihoski
Ion N. Angelescu
Gheorghe Taşcă
Ion Răducanu
Marin I. Mazilescu
Victor Slăvescu
Ştefan Stănescu
Nicolae M. Maxim
Marin I. Mazilescu
Anton Alexandrescu
Gromoslav Mladenatz
Vasile Malinschi
Ştefan Arsene
Mihail Haşeganu
Mircea Nicolaescu
Marin A. Lupu
Gheorghe Dolgu
Ilie Văduva
Alexandru Puiu
Constantin Bărbulescu
Paul Bran
Ion Gh. Roşca
Pavel Năstase .
Iată că acum a venit momentul pentru a alege noul rector al ASE pentru o perioadă de patru ani.
În competiție au intrat:
prof.univ. dr. Nicolae ISTUDOR
prof.univ. dr. Robert ȘOVA
prof.univ. dr. Gabriela ȚIGU
prof.univ. dr. Răzvan ZAHARIA
prof.univ. dr. Adrian TANȚĂU
La o analiză foarte atentă se observă că față de alegerile din ceilalți ani, candidații pornesc cu șanse egale pentru că:
- toți sunt tineri;
- toți au gradul de profesor universitar;
- toți sunt doctori în economie;
- toți au experiență managerială;
- profesorii ISTUDOR, ȘOVA și  ȚIGU vin de pe pozișia de prorectori;
- profesorul ZAHARIA A fost președinte al Senatului ASE;
- profesorul TANȚĂU este decan al facultății dr Administrarea Afacerilor;
- niciunul dintre candidați nu vine după o înfrângere suferită la tururile de algeri din 2016;
- CV-urile arată la toți candidații o bogată activitate didactică;
- listele de lucrări evidențiază că fiecare candidat este făuritor de școală în zona sa de activitate
  științifică;
- programeme prezentate au complexitate ridicată, fiind structurate astfel încât votanții să regăsească exact ceea ce au nevoie; programul profesorului ISTUDOR are 47 pagini, programul profesorului ȘOVA are 25 pagini, programul profesoarei ȚIGU are 8 pagini, fiind concentrat, programul profesorului ZAHARIA are 24 pagini, iar programul profesorului TANȚĂU are 17 pagini. Așa cum sunt structurate programele există bune premise de a pune în corespondență ceea ce se angajează fiecare să realizeze în cazul în acre va câștiga fotoliul de RECTOR al ASE. Există nuanțe de la program la program, însă deosebirile nu sunt ardicale, fiecare candidat dorind să se refere la marile probleme cu care se va confrunta ASE în pewrioadele ce vor urma.
În programul profesorului TANȚĂU derivatele verbului a putea au frecvența de apariție egală cu 7, cuvântul potențial apare de o singură dată.
În programul profesorului ȚIGU derivatele verbului a putea au frecvența de apariție egală cu 5, cuvântul potențial apare de 3 ori.
În programul profesorului ZAHARIA derivatele verbului a putea au frecvența de apariție egală cu 12, cuvântul potențial apare o dată.
În programul profesorului ȘOVA derivatele verbului a putea au frecvența de apariție egală cu 2, cuvântul potențial apare de 6 ori.
În programul profesorului ISTUDOR derivatele verbului a putea au frecvența de apariție egală cu 5, cuvântul potențial apare de 3 ori.
Așa cum stau lucrurile, este deosebit de importantă percepția pe care o au electorii asuăra candidaților, vizibilitatea acestor fiind sensibil egală de la unul la celălalt, întrucât fiecare a ocupat  și ocupă încă o funcție care le permite să se manifeste. Autoevaluarea este extraordinar de importantă mai ales pentru faptul că fiecare dintre candidați a avut interacțiuni face-to-face cu comunitatea acedemică în ultimii patru ani. Acum la vot, gradul de satisfacție este cel acre îi va departaja pe candidați. În turul al doilea vor funcționa alianțele, nu în turul întâi. Se știe că la noi funcționează preponderent votul negativ. Înseamnă că acel candidat care în relația face-to-face nu a maximizat nivelul de satisfacție al solicitanților, aceștia clar că vor da votul altui candidat. În ASE există clasificări ale facultăților dar acestea nu funcționează în primul tur, ci sentimentul de satisfacție perceput de votanții din comunitate. O ierarhizare a celor 5 candidați este realizabilă din modelare matematică, însă o eroare de 5% are menirea de a face din orice listă de poziții o construcție absolut inutilizabilă.
Consider că întâlnirile candidaților cu colegii lor este aceea care va reuși să schimbe cam 20% dintre votanți, dacă și numai dacă profesorul candidat va răspunde scurt și la obiect, spunând ceea ce dorește cel care a formulat întrebarea. Este o abordare care presupune talent și viteză de reacție.

(20 februarie 2016)