Similitudini interesante

Tot ce se întâmplă de câteva zile, evidențiază exact ceea ce mi-am imaginat. Bietul Sorin GRINDEANU, cel despre care s-a zis că în 14 iunie 2017 noaptea, s-ar fi născut ca politician, a devenit doar o umbră care se dezintegrează, fundamentându-și ieșirea urâtă din scenă. Cel ce l-au aplaudat instinctiv, au arătat:

- imaturitate;

- micime;

- pseudocaractere;

- superficialitate;

- goliciune;

- găoșenie;

- lipsuri.

S-a produs ceea ce era de așteptat, adică:

- scoaterea cărbunilor de către deșteăți, cu mâna altuia;

- crearea unui hoit și apariția croncănitorilor;

- lăsarea perdantului cu spatele descoperit;

- lipsa personajelor care au tras sforile;

- alții trag spuza pe turta lor.

Există similitudini între ceea ce a făcut Sorin GRINDEANU și alte momente nefericite ale luptei politice, când din PSD sau PDSR s-au desprins hălci pentru a se face construcții politice de laborator, mici, neviabile, dar balamale. Numai că actorii erau niște șulfe hârșite în politică, sforari notorii și cu ștate vechi în anumite sfere, gradul de colonel fiind minim, dar pe bune. Acum nu e cazul. Îmi aduc aminte de cântecul Laurei STOICA, dar versurile special au fost scrise pentru el, prea grăbitul actoraș:

Văd cum stai, te frămanți, și-tț lipsește curajul

De a-mi spune ce s-a-ntâmplat, 

Dar eu știu, nu ai cum să te-ascunzi acum, 

Nu căuta un alt drum.

................

Un actor grăbit, care spune, replica și-apoi a plecat zâmbind, 

Un actor grăbit, care-a și uitat, ce a rostit, pe scenă, 

Un actor grăbit, care pleacă, imediat ce piesa a luat sfârșit, 

Bucuros că rolul a fost ușor, aleargă.. spre alt decor?

...............

Vrei să joci un alt rol, dar nu poți convinge, 

Ai vrea să cred că ți-e greu! 

Însă nu are rost, știu că-n fața mea, ai fost.

Cine vrea să ia momentele aparițiilor lui Sorin GRINDEANU, cu mimica schimonosită și gesturile forțate, va vedea că poetul i-a dedicat lui aceste versuri pentru că pe el l-a văzut pe scena vieții, nu pe altcineva. Teztul i se potrivește 100%. El a făcut toate greșelile oricărui novice și necunoscând politica mare, n-a știut că mănușile de unică folosință sunt aruncate la coșul de gunoi, fără remușcări, fără ezitări și fără scrupule. Nu mi-am imaginat că un matematician trecut de 40 de ani este în stare să facă asemenea gafe, de școlar de clasa zero. El este cel care a ieșit din politica mare înainte de a intra. 

Unii se cred un fel de Deng Xiaoping de Dâmbovița, dar sunt de un penibil albastru, răsunător, vidat, molcom și pernicios, îmbibat cu mirosuri pestilențiale. Ideile lor nici nu sunt luate în conziderare, căci sunt numai și numai prostii, aberații și fantasmagorii ieftine, banale, de șanț. Cât privește analizele făcute de foști pușcăriași și perdanți și de neluat în seamă, ce pozează în înțelepți, este clar că muștele nu duc la stupul cu miere, ci șa hazna. 

(16 iunie 2017)