Corupția de la admiterile de dinainte de 1989

Trebuie din capul locului să spun că învățământul universitar de după Revoluția din Decembrie 1989 nu are nimic în comun cu corupția produndă instaurată de comuniști dintotdeauna în universități pornind de la cele mai mici detalii și până la faptele extrem de grosiere care au măcinat mediul universitar. Există o barieră clară între admiterile din învățământul superior de dinainte de 1989, unde lipsa mecanismelor democratice a permis înflorirea corupției până la niveluri inimaginabile și admiterile de după 1989, când învățământul a fost curățat de comunismul atroce, gregat, pestilențial, neperformant, dogmatic, în care corupția a făcut cele mai teribile victime, distorsiuni și nedreptăți.

Admiterea pe bază de dosar în facultăți a generat departajeri artificiale între candidați, căci fiii de proletarieni sau tinerii membrii de partid intrau în facultăți, ca prin brânză, pentru a primenii structura intelectualității, care după venirea comuniștilor la putere, trebuia eliminată, datorită rădăcinilor ei burgheze, bolnave, incompatibile cu comunismul pe care PMR și mai târziu PCR doreau să-l implementeze pe meleagurile noastre cele mioritice.

Admiterea cu probe orale, unde examinatorii, unii dintre ei corupți  numai prin simplul fapt că executau ordine venite pe linie de partid, avea menirea să schimbe radical ierarhiile valorice printre studenți. Când am intrat eu în facultate, erau nenumărați studenți în anul întâi care aveau cu cel puțin 10 ani mai mult ca mine, care avia terminasem liceul. S-a dovedit de departe că respectivii erau paralel cu cartea, căci la examenele de la sesiunea din iarnă au obținut rezultate de-a dreptul catastrofale, care arătau că respectivii nici cunoștințele elevilor de casa a VII-a nu le aveau.

Admiterea cu intervenții pe lucrările scrise s-a practicat cu succes. Când eram eu student a fost un asistent care a intrat în sala de examen cu o lucrare gata făcută și a dat-o unei candidate, care era fiica șefului de service unde respectivul își repara mașina. A ieșit un scandal monstru și tipul a fost exclus din universitate. Au mai fost și alte cazuri, cu mult mai răsunătoare, când s-a umblat la dulapul cu teze sigilate și s-au înlocuit nenumărate teze. Uneori a ieșit scandal și o celebră autoare de culegeri de probleme a fost mutată din București altundeva. Chiar un decan și un secretar de partid s-au dedulcit la dulapul cu teze și după ce au fost descoperiți, a fost, vai steaua lor. De fapt, descoperirea lor a fost efectul luptei dintre clanuri, nimic altceva.

Admiterea jocului prin barem, avea efecte nocive datorat caracterului secret al baremului. La economie politică era un subiect de un punct, cu politica PCR și candidații scriau ca disperații. Mai era un subiect cu 4 subpuncte, fiecare de câte două puncte, cărora cei neinițiați - a se citi nemeditați de profesori din instituție - nu știau și îl tratau superficial, pierzând puncte grase. La fel era și la matematică din moment ce erau date subiecte rezolvate în manual la care nimeni nu se gândea și care erau punctate copios. Numai cine memora acele rezolvări dădea soluțiile corecte și lua puncte. Numai că trebuia să fi fost meditat de cineva care făcea subiecte sau știa șpilul cu pricina.
Admiterea ca joc marginal la cacealma, a corespuns situației promisiunilor de a interveni la comisie, fără a mișca barem un deget. Erau persoane care meditau la greu candidați la examene de admitere și se recomandau ca fiind în anturajul celor care fac subiecte sau în anturajul celor ce corectează sau chiar în conducerea universității. În realitate ei aveau acces la cei ce participau la desfacerea tezelor de concurs. Aflau cu mult timp înaintea afișării notele de pe teze, care se scriau în borderouri. Era posibil să se calculeze media obținută de un anumit candidat. Știind cu aproximație cam care erau mediile de admitere din anul precedent, cu o marjă de eroare convenabilă se deducea că un candidat meditat va fi admis sau nu va fi admis la facultate. dacă meditatorul afla notele, calcula media, dădea telefon familiei și spunea o medie cu mult mai mică. Acea medie ar fi ajustată, dacă se plusează ceva bani la comisie. Insul obținea suma. Dacă intra candidatiul, rămânea cu banii, dacă nu înapoia banii că zicea că n-a avut cum să facă mai mult. Era o practică zicem noi curată de a jegmăni pe naivi.

Mai erau și alte modalități de a termina o facultate, cu totul trucat, cap-coadă, numai că acest apanagiu era rezervat nomenklaturii, nu muritorilor de rând. Bine că acum toate acestea sunt amintiri urâte și nimic altceva.

(29 iunie 2017)