În DEX online, pentru clămpău am găsit că acesta este un individ greoi, dar și un demagog. Oricum, este bine de identificat rapid un clămpău pentru a nu avea mari deziluzii. Clămpăul prin ceea ce face cu încetinitorul, pe deasupra mai face și prost, dar nu uită niciodată să spună că alții sunt de vină. El are talentul de a apăsa pe acele cuvite care îl pun în evidență prin nimicul suprem pe care îl produce continuu, el nefiind în stare să facă ceva constructiv.
Clămpăul:
- dă mereu din clanță;
- vorbește fără rost;
- se bagă singur în seamă;
- trăncănește vrute și nevrute;
- credă că știe despre orice multe detalii;
- nu spune nimic concret;
- este foarte plictisitor și previzibil;
- repetă niște lucruri banale;
- spune tâmpenii crezând că este spiritual;
- insistă cu argumente aiuritoare pentru a susține idei greșite;
- aleargă doar după avantaje imediate;
- dă din coate cu mult mai repede decât merge;
- face jurăminte și angajamente pe care le uită după o clipă;
- caută să fie omniprezent și nu ratează mesele gratis;
- este lunecos și mieros.
În marea lui demagogie, individul crează niștre disproporții inimaginabile între vorbe și fapte, iar cei care sunt naivi îl și cred, alăturându-i-se cu toate riscurile care însoțesc cele mai nefericite asocieri de caractere imposibile, insuportabile și involutive.
Am cunoscut vreo câțiva clămpăi, care se vede că sunt așa prin înfățișarea lor ușor nesimțită, prin vorba ușor moale și prin puzderie de utilizări ale pronumelui eu, ori de câte ori trebuie spus ceva despre lucruri la viitor, care se vor întâmpla și unde el musai trebuie să fie actorul principal, dacă nu chiar eroul pe cal alb și cu paloșul dreptății în mâna dreaptă.
(12 iunie 2017)
No comments:
Post a Comment