Îmi aduc aminte cum proletariatul care disprețuia opulența, când a intrat în casele boierești la naționalizare, a distrus cam tot ce vedea, a distrus cu bocancii noroiți parchetul de lemn de esențe scumpe și și-a suflat pucii pe tapițeriile fine sau pe tapetele de mătase. N-am să înțeleg cum după anul 2000 neproletariatul, ci o intelectualitate așa-zis educată, s-a năpustit pe mobilele vechi și sculptate, din lem de esențe speciale și cu o ură mai mult decât proletariană, le-a scos din ncabinete și din sălile cu dedicații culturale, înlocuindu-le cu mobile moderne, făcute din pal melaminat și acoperite cu furnir care imită să zicem mahonul. Spre disprețul general, mobilele vechi au fost scoase pe holurile de la subsoluri, uneori fiind scoase ornamentele sau fiind clasate și date spre a fi arse, bănuiesc sau trimise la mori pentru a fi transformate în rumeguș de afumat cârnați. Cam așa s-a distrus mare parte din avuția națională, prin ignoranță, voință politică și avânt proletar.
(01 mai 2017)
No comments:
Post a Comment