Se vede acum fervoarea cu care se luptă să fie resuscitat fotbalul la clubul de stat care se privatizare prin ramura sa cea fotbalistică.
Un calcul simplu arată că a pune pe picioare un o echipă de fotbal, cn, competiții, staff, duce la niște chestuieli ce depășesc 100 de milioane de euro din start, plus alte și alte angarale. Din ce se vede la televizor, nu a apărut un nabab gata să vină cu sacul de euro să-l verse acolo la parta veche și ruginită a clubului, astfel ca să se meargă la drum, în necunoscut, fără să se știe unde se va ajunge. Acum știu că 2% din PIB merge spre apărare. Și o echipă de fotbal are o apărare a ei. Bănuiesc că bugetarii de acolo nu au săpat de o fântână și a țâșnit petrol. Cred că în curtea fostului mare club nu a ieșit la săpături nicio mină cu diamante pure. La un management de stat, care prin definiție este falimentar, neapărând nicio vacă de muls, am mari îndoieli că acum în 2017 nu există criterii de eligibilitate în care cheltuielile cu fotbalul să rămână pe dinafară. Gala Bute îmi aduce aminte de sponsorizare mascată, de condamnare și de pușcărie, probabil. Acum există DNA, care nu doarme. Mă cam îndoiesc că cineva își asumă riscuri ce depășesc limitele suportabilității acum.
O mie de ani pace!
(12 aprilie 2017)
No comments:
Post a Comment