La machedoni există un proverb: dacă într-o oală cu ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Mare adevăr spune acest proverb machedonesc! Nu știu dacă dintr-un milion de indivizi aduși în fața unei oale de ciorbă, dacă li se spune că s-a pus acolo o lingură de c-c-t, vreunul mai dorește să guste din ciorbă. Să deplasez discuția spre tezele de doctorat, despre care se zice că au în ele 4% text plagiat sau 0,84% text plagiat sau 2,95% text plagiat, căci este vorba de o lingură de c-c-t sau de o linguriță de c-c-t aruncată în oala cu ciorbă, totul c-c-t se numește. Deci nu contează cât text plagiat este în teza de doctorat, căci dacă există puțin text plagiat sau mult text plagiat, teza plagiat se numește. Nu avem cum spune că un criminal l-a omorât doar un pic pe un cetățean, dacă cetățeanul a rămas fără viață. Criminalul l-a omorât și punct. Tot așa și cu plagiatul în teza de doctorat. Dacă autorul tezei a scris 150 de pagini a 30 rânduri, adică 4500 de rânduri din care 5% sunt plagiate, în opinia mea, autorul are capacitatea de a reformula textul format din 4 pagini și un pic, astfel încât să fie toată teza originală. În opinia mea, autorul nu trebuie să ajungă la aplicația informatică de anti-plagiat după ce a depus teza de doctorat, ci înainte, pe cont propriu. El va afla care sunt hibele din teză și se va aplica asupra tezei să le remedieze. Este mult mai important să previi decât să te umpli de c-c-at și după aceea s-o iei de la capăt ca Sisif, fără a mai ști că ajungi la liman cândva, căci după un scandal de plagiat, niciun conducător de doctorat nu va mai colabora cu respectivul.
(15 septembrie 2024)
(15 septembrie 2024)
No comments:
Post a Comment