De ce scanăm sacoșele trecătorilor?

Ne-a rămas o meteahnă din vremurile comuniste și aici mă gândesc la curiozitatea de a ști ce are fiecare trecător în sacoșă. Să zicem că era justificată o astfel de abordare, căci dacă vedeam că are pâine în sacoșă, intuiam de unde a cumpărat-o și ne îndreptam și noi spre locul cu pricina. Dacă vedeam cartofi în sacoșă, procedam la fel. Nu mai vorbesc de situația în care în sacoșă era umbra unui pui sau forma unui pachet de carne. Atunci ne reprimam orice timiditate și-l abordam frontal  să ne zică magazinul unde a găsit respectivele produse, pentru a ne iuți pașii că doar-doar vom avea șansa, așezându-ne la o coadă respectabilă, vom apuca și noi ceva-ceva din minunățiile dorite cu atâta ardoare. Se justifica în acele vremuri să ne uităm și să scanăm sacoșele trecătorilor, căci vremurile erau aspre și cu lipsuri imense.
Azi, totuși ne uităm în sacoșele trecătorilor, dar motivele sunt cu totul altele.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să ne inspirăm în a face cumpărături.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să definim statutul social al trecătorilor.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să retrezim în noi oarece sentimente de invidie.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să nu ne pierdem reflexul vremurilor de demult, pentru viitor.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să-i comparăm pe alții cu noi, pentru a ne mândri sau a fi umili.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să ne evaluăm șansele când mergem prin magazinele de cartier.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să-i compătimim pe cei ce se dovedesc a fi săraci.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să-i admirăm pe cei care cumpără ghivece cu orhidee.

Azi scanăm sacoșele trecătorilor să-i vedem cu milă, opintindu-se când cară greutăți inexplicabil de mari.

Oricum ar fi, obiceiurile proaste nu dispar cu una, cu două, căci în firea noastră, dacă ne gândim să-i moară capra vecinului, precis statutul vecinului este dat de conținutul sacoșelor lui și precis, numai un anumit conținut al sacoșei ne va conduce spre ideea sau spre certitudinea că vecinul are capră, pentru a ne continua filosofia asupra a ceea ce trebuie să i se întâmple caprei. Nu are sens să ne gândim rău despre o capră pe care vecinul nu o are, în contextul în care civilizat este să reducem riscul de a aplica eronat proverbul, printr-o simplă scanare a sacoșelor cu care vecinul se înfățișează la ușa blocului.



(30 septembrie 2024)