Pe cântăreața Maria DRAGOMIROIU am văzut-o pentru prima dată într-un spectacol la Sala Polivalentă, unde dirijor era Ionel BUDIȘTEANU, iar ea era la începutul carierei. Mi-a plăcut vocea ei puternică, plină, expresivă, așa cum o avea Maria TĂNASE. Era în vremurile când DOLĂNESCU era în ceartă cu CIOBANU, când CORNESCU era în ceartă cu CORNESCU și lor le aducea publicului flori și-i pupa. A doua oară am văzut-o pe Maria DRAGOMIROIU la un eveniment organizat de oun mare combinat chimic și am jucat după sârbele îndrăcite cântate de ea, în mijlocul dansatorilor, cu acompaniament de taraf clasic. Maria DRAGOMIROIU are în repertoriu multe cântece, dar mie numai unele mi-au plăcut în mod deosebit și le refer aici.
Bate murgul din picior
Foaie verde-o viorea
Pe drumul de la Cepari
Maria DRAGOMIROIU se prezintă la televizor sau pe scenă cu niște costume alese cu mare gust, iar coloritul cusăturilor m-a uimit dintotdeauna. Ea a avut și un concert aniversar la Sala Palatului, dar aș fi vrut să cânte numai ea, fără invitați, căci aceștia m-au dezamăgit prin clovneriile și improvizațiile ieftine pe care le-au făcut, deși Maria DRAGOMIROIU le oferise ocazia să fie artiști cu adevărat. Maria DRAGOMIROIU a vorbit despre viața ei, dar noi românii avem o vorbă: despre morți, numai de bine, căci ei nu au cum să se apere. Nu mi-a plăcut cum a pus problema.
(28 ianuarie 2024)
(28 ianuarie 2024)
No comments:
Post a Comment