Ceea ce scriu este din proprie experiență. Eram la trecerea de pieton și semaforul arăta pentru mine verde, ceea ce însemna că aveam liber să trec pe zebră nestingherit. Venea din stânga mea, cu viteză destul de mare o mașină scumpă. Am ezitat să trec și bine am făcut, pentru că mașina nu numai că nu a încetinit viteza, dar parcă chiar a accelerat. M-am mirat și pentru o secundă am văzut că era la volan o doamnă care era tare concentrată să-și folosească telefonul. M-am felicitat că nu m-am aventurat să traversez strada, După câțiva metri de mers ai mașinii de lux, am auzit un zgomot puternic. Doamna de la volan a izbit o mașină care circula regulamentar. Scena pe caream văzut-o a fost halucinantă. Doamna s-a dat jos din mașină, a început să urle, să-și smulgă părul din cap și apoi să se tăvălească pe jos. Eram prea grăbit să văd ce s-a mai întâmplat, dar știu că circulația a fost întreruptă, chiar și după ce eu îm rezolvasem problemele și făceam cale-ntoarsă pe același traseu.
Morala: eu trebuie să mă feresc singur, pentru că nimeni altcineva nu mă ferește.
În vremurile bolșevice eu am avut un ARO 244D, mașină grea, cu inerție mare și pe care am învățat s-o conduc preventiv, lăsând o distanță suficient de mare între mine și mașina din fața mea. Această lecție am reținut-o și acum când am o mașină oarecare, ceva mai fragilă și care cred eu, nu mi-ar dabătaie de cap dacă aș păstra o distanță cu mult mai mică decât o fac, față de mașina din fața mea. Am observat că sunt foarte mulți șoferi extrem de nervoși care mă semnalizează cu faza lungă să măresc viteza, nu să eliberez banda, căci nu mă aflu pe banda de depășire, să zicem. Îmi văd de drum, așa cum știu eu.
Eram pe autostradă și am văzut un șofer dansator, care fie mă depășea, fie se lăsa depășit, fără să am o motivație a mersului său fluctuant. Îi plăcea probabil să arate cât de veteaz este. Când se afla în spatele meu mărea viteza, se apropia de mașina mea, mă semnaliza cu faza lungă, apoi mă depășea, intrându-mi în față, căci avea spațiu suficient, așa cum las eu din prudență. Tot făcând respectivul acest dans, la un moment dat de neatenție, el nu a sesizat că cel din fața lui, care fusese acum câteva clipe în fața mea, a frânat brusc și el nu l-a mai evitat, lovindu-l în partea din spate a mașinii destul de serios. Am oprit pentru un minut. Am văzut că nu sunt persoane accidentate. Lucrurile erau clare, când mașina lovește în spate o altă mașină, șoferul poartă toată vina. Nu am spus nimic, deși trebuia să-l atenționez pe șoferul neatent că viytejia costă uneori.
Morala: în trafic nu trebuie să mă impresioneze nimeni prin felul său de a conduce.
În viața de pieton, nimeni nu trebuie să fie sigur că șoferii din trafic sunt concentrați pe ceea ce se petrece pe traseu și de aceea este deosebit de important ca eu ca pieton să fac ochii mari și să mă asigur că deciziile pe care le iau nu-mi vor fi fatale.
Acum șoferii vorbesc la telefonul mobil, deci au concentrația distribuită o mică parte pe condus, o mare parte pe dialogul de la telefon. Mai mult, sunt șoferi care butonează pe telefon texte în timp ce conduc sau sunt la stop sau se apropie de stop, iar în acest caz, concentrația lor spre condus se apropie de zero.
Morala: tu ca pieton răspunzi de tot ceea ce ți se întâmplă când ești în traseul tău și crezi că ai drepturi, dar înainte de toate asigură-te că partenerii tăi ți le garantează practic.
(10 iunie 2023)
No comments:
Post a Comment