Învățământul privat american a apărut dintr-o necesitate și anume din dorința de a avea absolvenți nu foarte bine pregătiți profesionali, care să facă treabă pe piața muncii și să câștige salarii mari pentru performanțele lor, ci să pregătească specialiști de foarte înaltă calificare, care pe piața muncii să ridice salarii colosale, incomparabil mai mari față de absolvenții de la învățământul de stat.
În primul rând, învățământul privat american s-a bazat pe bani foarte, foarte mulți bani, pentru că numai cu bani foarte, foarte mulți se construiesc campusuri reprezentative, se dotează laboratoare cu tehnica de ultimă oră, sunt atrași cei mai buni și performanți specialiști care să devină profesori, se gestionează criteriile de super-calitate în ceea ce privește filtrele la admitere. Banii joacă rolul pozitiv de reglare, căci toate resursele care interacționează în învățământul privat american se învârt în jurul banilor și a performanței reale.
În primul rând, învățământul privat american s-a bazat pe bani foarte, foarte mulți bani, pentru că numai cu bani foarte, foarte mulți se construiesc campusuri reprezentative, se dotează laboratoare cu tehnica de ultimă oră, sunt atrași cei mai buni și performanți specialiști care să devină profesori, se gestionează criteriile de super-calitate în ceea ce privește filtrele la admitere. Banii joacă rolul pozitiv de reglare, căci toate resursele care interacționează în învățământul privat american se învârt în jurul banilor și a performanței reale.
În al doilea rând, piața muncii este aceea care face diferența între un absolvent foarte bun și unui excepțional. Dacă absolventul foarte bun obține un salariu X pe piața muncii, absolventul excepțional ajunge să obțină și 10*X, ceea ce face diferența dintre filtrele care se introduc la universitățile și la celelalte forme private de învățământ din USA. Se știe că există mari diferențe între învățământul de stat din USA și învățământul privat din multe puncte de vedere, căci entitățile din sistemul educațional privat nu stau la mâna statului pentru a obține drepturi, ci se definesc astfel încât drepturile decurg din definiție.
În al treilea rând, entitățile din învățământul privat american sunt extrem de transparente, ceea ce le fac foarte atractive și arată care sunt condițiile reale de definire a unui parcurs în cadrul lor, căci nivelul pe care îl presupun este cel care cerne cine parcurge cicluri de instruire acolo și cine nu o face, căci acolo nu se lucrează cu jumătăți de măsură. Raporturile dintre studenți și profesori sunt foarte clare, din moment ce marile cursuri sunt predate de autorii unor cărți celebre, de referință pentru fiecare domeniu.
În al patrulea rând, învățământul privat american a concentrat toate vârfurile din rândurile specialiștilor și cine are curiozitatea, va vedea că laureați ai premiului NOBEL pentru diferite domenii ale științei, literaturii și păcii sunt sau au fost profesori la mari universități private din USA. Robert WILSON cel care a luat premiul NOBEL în economie pe anul 2020, James E. ROTHMAN cel care a luat premiul NOBEL pentru medicină pe anul 2013, Carolyn BERTOZZI cea care a luat premiul NOBEL pentru chimie pe anul 2022, W.E. MOERNER a obținut premiul NOBEL pentru chimie în 2014, Brian KOBLIKA a obținut premiul NOBEL pentru chimie în 2012, Joseph E. STIGLITZ a obținut premiul NOBEL pentru economie în anul 2001, Douglas OSHEROFF a obținut premiul NOBEL pentru fizică în 1996, Steven CHU a obținut premiul NOBEL pentru fizică în 1997, William F. SHARPE a obținut premiul NOBEL pentru economie în 1990, au fost profesori la Universitatea Stanford, care este universitate privată și exemplele continuă. Nu i-am mai pus la socoteală pe laureații premiului NOBEL care sunt absolvenți ai Universității Stanford.
Mai sunt multe de spus, dar ceea ce trebuie reținut este că esența învățământului privat din USA are legătură directă cu dorința reală a tinerilor de a obține un nivel de calificare foarte ridicat, competitiv cu exigențele pieței muncii americane, unde lucrurile sunt foarte exacte și nu se merge pe ideea că un om cu o calificare în domeniul X își găsește cu foarte mare ușurință un loc de muncă în domeniul Y absolut diferit de domeniul unde s-a calificat. Americanul consideră risipă de resurse să faci o facultate și să dobândești o calificare pe care să nu o practici niciodată. Nici angajatorii nu văd cu ochi buni pe cei care s-au calificat într-un domeniu și practică o altă meserie decât cea pentru care prezintă documente. Mitul că în USA contează ceea ce știi să faci și nu diplomele, s-a spulberat de mult timp.
(23 iunie 2023)
No comments:
Post a Comment