De ce e bun Twitter-ul?

 Mie nu mi-au plăcut cei care când scriu nu se mai opresc, dar scriu niște chestii fără substanță, doar să se afle în treabă și să se acopere de justificări, care mai de care stupide. Când văd pe câte o rezoluție a unui ștab care scrie CONFORM LEGII și semnează sau CONFORM LEGILOR ÎN VIGOARE și semnează sau CONFORM DISPOZIȚIILOR ÎN VIGOARE și semnează, mă apucă jalea și-mi vine să plâng de modul obscen prin care individul se acoperă de legi, dispoziții, decrete, hotărâri judecătorești, să scape el de responsabilități.

Noi avem zeci de mii de legi, decrete, OUG și de hotărâri ale CCR, pe care numai un produs de Inteligență Artificială are capacitatea reală de a le analiza și de a arăta contradicțiile existente în ele, neomogenitățile pe care le generează și mai ales, lipsa de moralitate și de onoare pe care acestea le conțin. Toate textelecare apar și sunt oferite cetățenilor, conțin nenumărate semnături, care înseamnă în principal disiparea autorității, adică lașitatea celor care au menirea să-și asume responsabilități.

Apariția Twitter a fost pentru mine mană cerească pentru că a realizat ceea ce eu mi-am dorit dintotdeauna, limitarea lungimii textelor. Dacă cineva are ceva de spus, trebuie să spună concis la obiect și direct, ca omul să înțeleagă exact ceea ce are de făcut. Dacă la început numărul de caractere din text nu depășea 60 caractere, s-a trecut la limita de 140 caractere, apoi la 280 caractere, apoi la 1.000 de caractere și o anumită categorie de utilizatori au posibilitatea de a scrie texte de 4.000 de caractere. Dacă pe un rând se scriu 100 de caractere, textul va avea 40 de rânduri, adică o pagină A4 densă, ceea ce mie mi se pare prea mult și Twitter nu mai este ceea ce a fost.

Eu l-am apreciat pe Donald TRUMP pentru că a avut capacitatea de a comunica pe Twitter texte scurte prin care să-și pună în evidență ideile, ceea ce pentru un politician este mare lucru.

Cred că Twitter și-a pierdut esența din momentul în care a trecut la texte mai mari de 280 de caractere. Pe vremuri, telegramele se plăteau la cuvânt și nu se trimiteau telegrame prin poșta clasică cu texte kilometrice, pentru că ar fi costat foarte mult. În ziua de azi, lumea trebuie să învețe să comunice prin mesaje simple, consistente, scurte, iar prin Twitter acest lucru era o normalitate. Acum nu mai este și regret, căci Twitter nu mă scutește să deschid mesaje și să le închid dacă văd că sunt prea lungi. Dacă Twitter mi-ar spune undeva în partea dreaptă a titlului de mesaj care este lungimea, fericirea m-ar cuprinde instantaneu, pentru că aș trece în galop peste texte mai lungi de 280 de caractere.


(08 iunie 2023)