Tuesday, April 4, 2017

Prorogarea și arta de a minți

Nimic nu este perfect pe lumea aceasta. Deci, nici legile date de Parlament nu sunt perfecte. Orice lege imperfectă parcurge un proces de îmbunătățire sau de perfecționare cum ne place să mai zicem. Se fac legi cu scop electoral, pentru a amăgi electoratul. În vremea lui Traian BĂSESCU, pe când Călin POPESCU TĂRICEANU zicea că nu sunt bani, s-a adoptat aproape în unanimitate o lege de majorare cu 50% a salariilor pentru profesori. În realitate, toți știau că nu au de unde să scoată acești bani și cei ce au câștigat alegerile au amânat-o sine die. Acum, se zice despre o lege care se amână sau se suspendă, din motive țeles, că se prorogă. Prorogarea este un cuvânt delicat prin care se recunoaște minciuna. Ce frumos!
Întotdeauna am susținut că în constituție trebuie să apară articole care să se refere la:
- imposibilitatea de circula, a opri, staționa și parca mașini pe trotuar;
- condițiile de calamitate sau de război în care se prorogă o lege;
- necesitatea ca în monitor să apară cine și cum a votat o lege;
- dispariția verbului a putea și a modului condițional;
- reguli de urmărire și sancționare a minciunilor din programele electorale;
- popor în proporție de 75% și la restul, numai 25%.
Dacă lucrurile ar fi clare și restricțiile cu jongleriile de prost gust, mai ales legate de minciunile în cascadă, cu sigutranță că responsabilizarea tuturor va avea un alt nivel. Cu siguranță că discrepanțele dintre vorbe și fapte n-ar mai fi așa de mari. Mi-i aduc aminte pe Theodor STOLOJAN și pe Adriean VIDEANU cum vorbeau ei pe niște scene despre creșterea astronomică a pensiilor în euro, pentru a smulge voturi, nu le-at fi fost rușine!



(05 aprilie 2017)

No comments:

Post a Comment