Am avut deosebita surpriză să primesc de la un foarte bun prieten un articol deosebit de important pentru cei care vor să scrie o istorie a informaticii, intitulat MECIPT-1, A PAGE OF HISTORY, realizat de Dan FRAECAȘ de la Academia Romănă și de Ștefan MĂRUȘTER de la Universitatea de Vest din Timișoara. MECIPT este acronim de la Mașina Elelectronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara. Calculatorul acesta a fost realizat în intervalul 1959-1961. Elementele de bază folosite pentru realizarea lui MECIPT 1 au fost:
- tuburi electronice pentru realizarea circuitelor logice;
- memorie pe tambur magnetic de 4 Kb;
- cititor de bandă perforată;
- imprimantă electromecanică.
Ca poziționare în producția de calculatoare electronice din țara noastră, la Institutul de Fizică de la Măgurele fusese realizat în anul 1977 calculatorul CIFA -1, iar la Cluj a fost realizat calculatorul DACICC-2000 din aceeași generație la Institutul de Calcul din Cluj, pus la lucru în anul 1962.
Dimensiunile calculatorului MECIPT 1 sunt impresionante, cam 4 dulapuri cu câte două uși fiecare. A fost gândit realizat de dr. Iosif Kaufmann și de Wili LOWENFELD de pa I.P. Timișoara. Sistemul de operare, dar și primele programe au fost scrise în cod mașină și șase ani mai târziu a fost gândit un limbaj de asamblare cu mnemonice pentru a implementa structurile de bază ale programării:
- secvențe liniare;
- structuri alternative;
- structuri repetitive.
Folosirea explicită a instrucțiunii de salt necondiționat era obligatorie pentru a delimita și schimba sensul de execuție.
Au lucrat la realizarea dar și la utilizarea calculatorului MECIPT 1 Dan FARCAȘ și Vasile BALTAC. Cei care au dezvoltat programe, scriind rutine care au soluționat probleme precum:
- rezolvarea de sisteme liniare;
- interpolare și aproximare;
- metoda celor mai mici pătrate;
- implementare de metode de integrare numerică;
- prelucrări de date statistice;
- rezolvarea de ecuații diferențiale ordinale.
Erau probleme din cărțile de metode numerice foarte bine reprezentate, știut fiind faptul că revista Communications of the Association for Computing Machinery - ACM apărută în 1957 includea multe elemente pe această temă, dar cortina de fier făcea imposibilă circulația informației din occident spre țările din lagărul comunist.
Acest calculator a permis dezvoltarea de aplicații și de rezolvări a nenumărate probleme practice, dar a permis luarea în considerare a unor probleme care azi sunt de mare importanță, așa cum este cea a rețelelor neuronale, de care Dan FARCAȘ se ocupa încă din 1964 sau problemele care erau soluționate folosind tehnici de simulare de către Alexandru CICORTAȘ în 1968.
Acum, când suntem în era tabletelor, a laptopurilor și a calculatoarelor super-performante, o privire în trecut este necesară, pentru a se vedea de unde s-a plecat în urmă cu 60 de ani și care a fost saltul uriaș făcut. Cine are curiozitatea să meargă pe la muzeele de tehnică din țara noastră va vedea și unele dintre aceste piese, acum de muzeu, dar revoluționare la vremea respectivă. Este greu de imaginat aici și acum realizarea unui muzeu al tehnicii de calcul, dar un muzeu virtual n-ar fi imposibil, pentru că informația există, fondurile nu sunt imposibil de obținut pentru a avea finanțare efectivă, iar dezvoltatorii se înghesuie pentru că este ceva deosebit de interesant din toate punctele de vedere și încă mai trăiesc acei pionieri inimoși, perseverenți, care au știut să înceapă ceva și să finalizeze, căci atunci șara noastră era al treilea producător în lume de calculatoare după USA și URSS, la o populație de cel puțin 10 ori mai mică decât la fiecare dintre marile puteri.
(06 februarie 2017)
No comments:
Post a Comment