Externalizarea, ce?

Externalizarea ar trebui să ducă la scăderea costurilor, ceea ce nu se întâmplă. La noi, externalizarea este o chestie de intermediere și duce decât la creșterea costurilor. În mod normal dacă un salariat e angajat, dar el lucrează numai 4 ore pe zi prin specificul muncii sale, prin externalizare ar trebui să scadă costurile cu cel puțin 25%. In loc de așa ceva, se înregistrează, din contră, creșteri cu 30-40%. Externalizarea nu se face pentru lucruri complicate, ci se face pentru lucruri simple și apare mai mult ca operație de intermediere. În loc să se facă curățenie cu personal propriu cu X lei pe lună, se face externalizarea plătind 1,5* X lei sau chiar dublu. Pentru verificare să se vadă firmele de intermediere care se ocupă de cumpărat bilete de avion sau de cazări în organizațiile de stat. Eu am văzut că am plătit Y USD ca ins privat, iar cei care veneau prin firmă au plătit 2,8 * Y USD...

Deși managementul de proiect ar trebui să scadă costurile, la noi le crește, deși externalizarea ar trebui să genereze economii, la noi apar creșteri de costuri. Într-un cuvânt, pe plaiul cel mioritic, acestea două, sunt pe dos ca efecte.
Externalizarea în loc să ducă la economii, aduce cheltuieli suplimentare, căci nu este bazată pe factori economici concreți, ci este un business de intermediere pură, cu avantaje pentru două părți din care una nu este organizația care chipurile beneficiază de externalizare.

Nu se bagă nimeni la un profit net de 5%, ci numai de la 80% în sus, pentru că regulile de licitații sunt laxe și făcute exact pentru cei ce știu ceea ce înseamnă parandărătul și cum funcționează acesta.

(01 februarie 2017)