Eu și omul nou

Din start, voi spune că omul nou este o himeră a comuniștilor care au crezut în mintea lor limitată, că sunt în stare să umble în mintea omului, pentru a-l îndobitoci ca să devină acel robot pe care ei l-au proiectat și care era destinat să le servească lor interesele, neținând seama că evoluția de câteva zeci de mii de ani a speciei umane nu se șterge cu buretele în 30 de ani.

Omul nou este:

- devotat cauzei comunismului,

- cel care crede numai  în comunism,

- atașat conducătorilor partidului,

- un profesionist aservit cauzei comuniste,

- cu conștiință revoluționară,

- un patriot care iubește partidul,

- lipsit de orgolii și de exigențe personale,

- luptătorul pentru idealurile comuniste,

- iubitor de artă cu mesaj,

- creatorul noii societăți comuniste,

- egal între egali.

Conducătorii comuniști au crezut că au toate instrumentele de a făuri omul nou, uitând că ei înșiși trebuie să fie primii oameni noi din societate. realitatea era cu totul alta. 

Dacă omul nou  locuia într-un apartament de bloc, conducătorii comuniști locuiau în vile luxoase.

Dacă omul nou făcea concedii în condiții modeste, conducătorii comuniști aveau parte de opulență.

Dacă omul nou nu găsea mâncare în magazine, conducătorii comuniști nu duceau lipsă de nimic.

Prăpastia dintre poporul sărăcit și flămând și conducătorii comuniști îmbuibați, a făcut ca tentativele de făurire ale omului nou să fie sortite eșecului. Comunismul nu a avut o relație bună cu biserica, dar poporul a continuat să creadă în Dumnezeu și să urmeze calea bisericii. Degeaba în noaptea de Înviere erau ședințele Cenaclului Flacăra, căci imediat după ce tinerii se întorceau acasă, ciocneau ouă roșii, ziceau Cristos a înviat și celebrau Învierea Domnului, dogmele comuniste pierzându-se în negura timpului care curgea după dorințele timpurilor străvechi.

Faptul că omul nou nu a însemnat nimic pentru poporul român este demonstrat de rapiditatea cu care poporul român a abandonat comunismul imediat după 22 Decembrie 1989 și a acceptat trecerea la noua societate democratică în țara noastră. După 22 Decembrie 1989 nu s-a înregistrat nicio mișcare semnificativă a unor populații care să dorească în numele comunismului să-l apere pe omul nou. Omul nou nu a existat în țara noastră decât în mintea unor comuniști rupți de realitățile României. Eu am avut un ARO 244D cu care făceam cărăușie de legume ca un mic întreprinzător privat și chestia cu omul nou nu m-a atins, nu m-a interesat. Eu am avut lumea mea. Mă interesa să fiu un profesionist cât mai bun, să am meseria mea și știam că dacă am meserie, voi câștiga o pâine indiferent de cine e la putere. Aveam exemplu pe tatăl meu care era meșter cizmar și care în vremea comuniștilor prin munca lui, ne-a pus întotdeauna o pâine pe masă, căci știa foarte bine meserie și clienții erau mulțumiți.


(19 mai 2023)