Despre surori siameze în folclorul românesc

Să citim mai atent versurile din cântecul Ilenei SĂRĂROIU intitulat Doi voinici din valea mare, versuri din cvare vom vedea nu numai arta poetului și cântărețului anonim, dar și măiestria lui de a surprinde un crâmpei ascuns din viața satului. Iată versurile:

Foaie verde trei migdale, 

Mândra mea, draga mea, 

Doi voinici din Valea Mare, 

Mândra mea, draga mea, 

Au plecat la vânatoare, 

Să vâneze căprioare, 

Căprioare n-au vânat, 

Dar toată ziua mi-au stat! 

Și-n valea plină de soare, 

Mândra mea, draga mea, 

Erau două surioare, 

Mândra mea, draga mea, 

Cu sortuletul la brâu, 

Spălau rufele la râu, 

Și cu dragoste cântau, 

Ciocârliile întreceau! 

Și voinicii le-auziră, 

Mândra mea, draga mea, 

Și mi le luară de mână, 

Mândra mea, draga mea, 

Iar în sat dădură veste

Ca si-au luat doua neveste, 

Și-au luat două surioare

Cu ochii de căprioare!

Surorile care au plecat să spele rufele erau două.. Timpul era superb. Flăcăii eyau și ei doi. Nu știu dacă făceau braconaj, căci mă cam îndoiesc ca vara să fie sezon de vânătoare de căprioare. Să trecem peste acest detaliu, deși braconajul este o faptă penală.

Să ne oprim asupra unui detaliu. Surorile erau CU ȘORȚULEȚUL LA BRÂU, ceea ce înseamnă că cele două surori fie își schimbau șorțulețul una alteia, ceea ce poetul nu ne spune sau cele două surioare erau siameze. Numai două surori siameze ar fi putut spăla rufele ra râu, purtând numai un singur șorțuleț. Poetul a folosit singularul pentru că a dorit să reflecteze o realitate, căci fălosirea pluralului nu ar fi afectat cu nimic muzicalitatea versurilor, după cum urmează:

Erau doua surioare, 

Mândra mea, draga mea, 

Cu șortulețe la brâu, 

Spalau rufele la râu, 

Și cu dragoste cântau, 

Ciocârliile întreceau!

Ar fi fost o problemă când poetul ar fi folosit șorțulețe că musai trebuia să pună și pluralul de la brâu, care mi se pare că este brâie, iar pentru a obține o rimă perfectă trebuia să foloseasc tămâie, lălâie, râie sau ceva cu terminația în rie. Dar chiar dacă ar fi zis

Cu șortulete la brâu, 

ar fi fost cu mai puține interpretări decât în cazul identificat și discutat aici. Faptul că un poet anonim evidențiază în opera sa existența un or surori siameze, ne îndreptățește să vorbim de op premieră mondială, așa cum se recunoaște că scrierea de la Tărtăria este ce ami veche din istoria umanității.

(16 februarie 2019)