Prognoza populației

Sunt acum foarte mulți care fac prognoze pentru populație, mai ales de când:

- au apărut calculatoarele personale,

- sunt publice produse software specializate,

- multe serii de date statistice sunt publice,

- tot omul se crede deștept din născare,

- mulți au timp liber și pentru așa ceva.

Când se face o prognoză, este corect să se spună:

- cu ce date se lucrează,

- care sunt ipotezele de lucru,

- cât de precise sunt rezultatele,

- dacă există rezerve de interpretare.

Din start, trebuie să se înțeleagă că orice prognoză furnizează o informație orientativă legată de un fenomen și ăn niciun caz nu trebuie să existe așteptarea ca tot ceea ce s-a prognozat să se și întâmple 100% întocmai. Față de datele prognozate vor exista abateri în plus sau în minus, mai mici sau mai mari și este absolut normal să fie așa, căci la prognozare:

- se iau anumite date și nu toate datele,

- se fac niște calcule care nu se substituie realității,

- prognoza include limitele noastre inerente.

Este aberant să se reproșeze cuiva care a făcut o prognoză că lucrurile nu s-au produs întocmai cum a arătat datele de pe hârtie. Nici nu are cum să fie o prognoză atât de bună încât să prevadă totul și mai ales să nu existe abateri față de cum decurg lucrurile în realitate. Prognoza ne reprezintă pe noi care nu suntem nici pe departe perfecți, frumoși și din cale-afară de deștepți.

Prognoza populației prin progresie aritmetică se realizează astfel:

- se iau datele din anu 2017 și din 2018 cu noii născuți și decedații și se calculează fie sporul, fie descreșterea populației, adică diferența D;

- se ia populația din 2018și se construiește pe baza  ipotezei că de la an la an populația se va modifica cu diferența D,

- se construiește o serie pentru anii 2019, 2020, 2021 și tot așa cât vrem noi.

Această prognoză este acceptată dacă se acceptă ipoteza enunțată, ipoteză extrem de restrictivă și simplistă, căci nu ține seama de politicile demografice guvernamentale.

Prognoza populației prin progresie geometrică se realizează astfel:

- se iau datele din anii 2017 și 2018 ai populației P2017 și P2018,

- se calculează raportul R=P2018/P2017,

- se consideră că populația va avea același ritm de modificare de la an la an,

- se obțin noii termeni prin înmulțirea populației din anul curent cu acel R.

Și în acest caz trebuie precizat cu exactitate că seria prognozată s-a obținut cu ipoteza că ritmul de modificare este același R și se spune din ce s-a obținut. Există tot felul de indivizi care lansează afirmații bizare legate mai ales de descreșterea populației, doar prin folosirea de:

-  metode greșite de calcul,

- nespecificarea ipotezelor,

- alegerea anumitor date.

Fără a folosi metode științifice, fără a spune care sunt ipotezele și mai ales, fără a da dovadă de probitate profesională, orice prognoză este lipsită de valoare științifică și miroase a șarlatanie pură. Acum există metode de prognoză pentru populație extrem de elaborate, care nu au nimic cu simplismul obscen al manipulării de trei serii de date (populația, nou născuții, decedații), care includ politicile guvernamentale, migrația și mulți alți factori, fără a fi neglijeată religia în această ecuație. Oricât ar fi de sofisticate acele modele de prognoză, un lucru este sigur: vor exista abateri între datele prognozate și cele reale, căci așa este și normal, nimic nu este perfect din ceea ce mintea omului născocește, adică: nu există om perfect, nu există crimă perfectă, nu există mașină perfectă, nu există mâncare perfectă, deci în concluzie, nu există nici prognoză perfectă.

(11 februarie 2019)