Caractere: meseriașul

Meseriașul este ceea ce se numește un om acasă la el în domeniul în care lucrază, pentru că:

• știe teorie;
• știe practică;
• are soluții la toate problemele;
• este calm;
• explică bine;
• este apreciat de subalterni în special și de șefi că n-au încotro;
• este șef real acolo unde este pus să coordoneze;
• nu are cum să fie dus cu zăhărelul;
• nu a ars etape și a urcat greu, prin muncă la poziția unde se află;
• nu are proptele;
• citește tot timpul;
• învață tot timpul;
• știe să asculte pe toată lumea;
• nu-și repetă erorile proprii;
• acceptă ideile altora;
• lucrează efectiv chiar dacă este șef.

meseriașul este recunoscut de la o poștă. Am cunoscut un mare profesor militar care la un moment dat mi-a demontat motorul de la un ARO 244D și a dovedit că:

• știe să țină o șurubelniță în mână;
• are habar de mecanica practică;
• lucrează curat;
• dezasamblează și asamblează fără cusur;
• după asamblare mașina apornit la prima cheie;
• nu este deranjat ca are vaselină și ulei pe mâini.

Meseriașul nu face diferență între execuție și comandă și când trebuie să pună umărul o face fără nicio problemă, fiind egal cu muncitorii din echipa lui, aceștia din urmă respectându-l pentru că are această atitudine. Ei spun: iată, el este adevăratul meseriaș!
În orice echipă este nevoie de un meseriaș, care știe să vorbească cu toată lumea folosind vocabulare cu care se face și înțeles dar și apreciat.

(11 iunie 2016)