Managementul prin obiective

    Știm că fiecare salariat are o fișă a postului în care se spun tot felul de chestii, unele mai chestii decât altele, dar care în final, are fraza miraculoasă că salariatul trebuie să facă orice alte chestii care i se cer spre binele organizației. (Aplauze puternice, urale, răpăieli!)

    În opinia mea, orice salariat trebuie să atingă niște obiective, să zicem 5 obiective pe care și le definește el împreună cu șeful său direct, care trebuie realizate în anul în curs. Salariatul trebuie să se concentreze pe realizarea acelor obiective. Să zicem că un funcționar care rezolva problemele în 20 de zile în medie, își va propune să le rezolve în 17 zile în medie. Să zicem că un funcționare are în medie pe lună 15 reclamații și-și trasează ca obiectiv să le reducă la 10.

    Sunt sigur că cei de la CNAIR dacă și-ar fi pus ca obiectiv să facă 100 km de autostradă și pornind de acolo toți salariații și-ar fi definit câte 5 obiective orientate spre a realiza cei 100 km de autostradă, s-ar fi realizat, căci salariile lor ar fi depins de acest obiectiv, cuantificabil, care prin defalcare ar fi ajuns până la executanți. Fără așa ceva, toți merg ca muștele fără cap și doar așteaptă să treacă timpul și să scrie justificări din care să rezulte cu claritate de ce nu au făcut ceea ce trebuia, de parcă salariile s-ar plăti pentru justificări, nu pentru rezultate concrete, adică pentru stafii de realizare a celor 100 km.

    Peste tot în lume, se definesc proiecte, se fac echipe, se fac evaluări ale stadiilor și nu se ascultă justificări. Cel ce nu face proiectul trebuie înlocuit. Numai că apare o problemă. El nu a fost bine ales ca manager de proiect. Există niște reguli:

- nu pui manager de proiect de complexitate C pe unul care nu a condus un proiect de cel puțin  C-1,

- nu iei de pe stradă un ageamiu și-i pui în brațe un proiect pentru care nimic nu-l califică,

- nu te limitezi să pui manager, fără să te asiguri că acela face treabă bună verificându-l,

- nu pasezi responsabilitatea managerului, căci insuccesele lui ți le asumi și pleci.

    Numai că la noi, nu se întâmplă niciodată așa și obiectivele sunt definite și reformulate, se schimbă condițiile, se actualizează resursele, nu se urmăresc stadiile intermediare și de fiecare dată se găsesc și se acceptă motive de întârziere, de depășire a costurilor și justificări pentru proasta calitate a execuțiilor, ceea ce în managementul de priect este excepție, la noi este deja regulă, căci nici managerul de proiect nu e manager de proiect și nici proiectul nu este proiect, totul având dimensiuni caricaturale.

(21 noiembrie 2020)