Friday, November 27, 2020

Pandemia SARS COV 2 fără statisticieni

În informatică există zicerea: garbage in, garbage out. Adică mai pe românește, dacă fundamentezi decizii pe  date greșite, evident, deciziile sunt greșite și ceea ce este cel mai rău, rezultatele nu sunt cele așteptate, ci unele rele, chiar foarte rele.
La noi se folosesc indicatori statistici construiți și calculați după proceduri în care nu au fost implicați statisticienii de meserie fie de la Facultatea de Matematică de la Universitatea București, fie de la Departamentul de Statistică și prognoză din ASE. Ca să fie asigurată calitatea deciziilor, trebuie ca deciziile să se bazeze pe date corecte, omogene, comparabile și reprezentative. Pentru a se obține astfel de date statisticienii știu să construiască proceduri care garantează calitatea datelor.
La noi se fac 30.000 - 40.000 de teste. Noi avem 40 de județe plus Bucureștiul. Fiecare județ are un anumit număr de locuitori. Nu este o regulă de a se face testarea și apar mari discrepanțe între numărul testaților din județe. Capacitatea de testare este acum de 50.000 de teste zilnice. Sunt sigur că statisticienii ar fi impus niște restricții pentru a asigura reprezentativitatea datelor primare, mă refer la numărul de infectați în raport cu numărul de teste corelat cu populația din județe
Neimplicarea statisticienilor în procesul de colectare, prelucrare și interpretare a datelor privind dinamica pandemiei are efecte nedorite, ceea ce se vede din modul în care a evoluat dinamica de la verde spre roșu și cum s-a declarat carantinarea unor localități. Se știe că decidenții români nu au apetență în a folosi metodele cantitative pentru a-și fundamenta științific deciziile, deși nu se sfiesc să folosească cu obstinație cuvântul optim ori de câte ori iau decizii care musai sunt optime, fac alocări de resurse, care și ele sunt optim repartizate sau asigură proporții optime ale sectoarelor economice. Eu știu că optimul presupune un model, o funcție de optim, un algoritm, niște date, un software și o soluție, toate fiind componente ale unui ciclu, numit și ciclu de optimizare economico-matematică. Tare aș fi curios să mi se spună și mie măcar o decizie care a fost bazată pe parcurgerea unui astfel de ciclu.

(27 noiembrie 2020)

No comments:

Post a Comment